100 de ani de la administrarea primei injecții cu insulină

11 ianuarie 1922: Adolescentul canadian Leonard Thompson, de 14 ani, este prima persoană căreia îi este administrată prima injecție cu insulină. Evenimentul are loc într-un spital din Toronto și implică echipa canadiană de cercetători formată din medicul Frederick Banting, studentul Charles Best și biochimistul James Collip. Prima administrare nu se bucură de succes deplin, preparatul injectat având reacții adverse puternice și nereușind să înlăture cetoacidoza.

12 zile mai târziu, pe 23 ianuarie 1922 Leonard primește cea de-a doua injecție cu insulină, de această dată un preparat purificat grație eforturilor depuse de Collip și care se bucură de succes deplin: nivelul de zahăr din sânge scade până aproape de normal și nu există efecte secundare evidente. Pentru prima dată în istorie diabetul zaharat de tip 1 nu mai este echivalentul unei condamnări la moarte.

Descoperirea insulinei: șansa la viață pentru persoanele cu diabet de tip 1

”Descoperirea insulinei este una dintre descoperirile epocale ale medicinei. Insulina este medicamentul care a oferit o șansă de viață persoanelor cu diabet zaharat de tip 1. În cazul acestui tip de diabet zaharat, organismul persoanei diagnosticate își distruge, printr-un mecanism autoimun, celulele care produc insulină, iar persoanele care au acest tip de diabet rămân complet fără rezerve de insulină. Lipsa insulinei este incompatibilă cu viața, fără suplinirea acesteia din exterior. Practic, înainte de descoperirea insulinei nu exista acest remediu, iar persoanele respective nu aveau șansa de a supraviețui, decât un interval foarte scurt de timp după diagnosticare, câteva zile sau, în cel mai bun caz, câteva săptămâni” a explicat Prof. Dr. Bogdan Timar în cadrul webinarului ”100 de ani de la prima injecție cu insulină: Insulina 100” organizat de portalul RoDiabet.

Întâlnirea din 11 ianuarie 2022, organizată la exact 100 de ani după momentul primei administrări a injecției cu insulină este o inițiativă a comunității Rodiabet, organizată cu susținerea partenerilor Novo Nordisk, Regina Maria, Alliance Healthcare România și Farmaciile Alphega.

Insulinele viitorului

Există progrese importante în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor, iar viitorul va aduce progrese importante, atât în ceea ce privește tipul administrării, cât și tipurile de insulină disponibile.

”Suntem foarte aproape de momentul apariției unei insuline care să poată fi administrată o singură dată pe săptămână și există perspective de viitor și în ceea ce privește dezvoltarea insulinei cu  administrare orală. Se lucrează la o formă de administrare orală, în care să nu mai fie necesară injectarea de insulină, unde sunt utilizate nanotehnologii care permit această administrare și absorbția la nivelul mucoasei gastrice. Sunt în dezvoltare și insuline mult mai spectaculoase, pe care le numim insuline inteligente, care acționeză  doar în funcție de valoarea glicemiei și se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie. Sunt insuline inactive, în care ne administrăm o doză mare de insulină, dar toată această insulină este inactivă. Ea devine activă pe măsură ce valoarea glicemiei crește.  Putem astfel sa administăm o cantitate mare de insulină fără să declanșăm o hipoglicemie, iar în momentul în care valoarea glicemiei începe să crească, insulina va deveni activă și va scădea glicemia. În acest mod o persoană cu diabet zaharat tip 1 va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline inteligente” a susținut Prof. Dr. Bogdan Timar în intervenția sa.

Pandemia de diabet

Cifrele prezentate de International Diabetes Federation la finalul anului 2021 conturează foarte bine pandemia de diabet, instalată la nivel mondial. În Europa, 1 din 11 adulți are diabet zaharat, asta însemnând circa 61 milioane de persoane cu diabet.

1 din 3 persoane, adică undeva în jur de 36%, dintre persoanele cu diabet nu au fost diagnosticate iar 1 din 7 sarcini este afectată de hiperglicemie și diabet gestațional. 1, 2 milioane de copii și tineri sub 20 de ani au diabet zaharat de tip 1 și circa 6,7 milioane de decese pot fi atribuite diabetului.

”Ceea ce trebuie să ne atragă atenția este procentul persoanelor nediagnosticate: 2,4% din populație la nivelul țării noastre. Este o cifră imensă, care probabil că a crescut din 2013 (momentul realizării studiului PREDATORR) și până acum. Iar soluția rămâne doar la prevenție și repetarea în mod obsesiv a cauzelor diabetului, factorilor de risc și posibilităților de prevenție a apariției sale” a declarat Conf. Dr. Anca Pantea Stoian în cadrul intervenției sale din webinarul Insulina 100.

O noutate pentru diabetologii din România sunt cifrele privind incidența diabetului zaharat de tip 2 la copii. ”În ultimii ani incidența diabetului de tip 2 la copii este în creștere, iar asta se datorează obezității, supraponderii și unui stil de viață defectuos, pe care tinerii noștri îl dezvoltă. Se adaugă o creștere alarmantă a prediabetului, cu două posibile cauze: lipsa unui screening constant și măsurilor prea puține de prevenție și limitare a bolii” a continuat Conf. Dr. Anca Pantea Stoian.

”La nivel global, dar și în țara noastră, diabetul este una dintre cele mai mari cauze de morbididate și mortalitate, o afecțiune cronică costisitoare, mai ales prin complicațiile pe care le dezvoltă. De foarte multe ori Programele Naționale acordă un buget mare pentru programul de diabet, la fel întâmplându-se și în țara noastră, unde programul de diabet este pe locul 2 ca finanțare, după cel de oncologie. Este un program național, care cuprinde toate inovațiile disponibile pentru pacientul cu diabet zaharat, de la molecule noi până la dispozitive (pompele cu insulină și senzori), cu mici probleme prin unele zone, dar, în esență, este un program bun, care se asigură pacientului cu diabet zaharat accesul la tratamentul inovator, în mod gratuit” a completat conf. dr. Anca Pantea Stoian în finalul intervenției sale.

Despre RoDiabet

RoDiabet.ro este platforma digitală dedicată comunității de diabet, dezvoltată de Oameni și Companii din noiembrie 2018 ca sursă de informare și educație în domeniul diabetului, a impactului diabetului în societate. Avizată de specialiști, platforma trimite săptămânal un rezumat al celor mai importante informații postate către cei peste 900 abonați.  Oameni și Companii-OSC oferă soluții de marketing utilizând un ecosistem propriu de +130 comunități business sau profesionale si platforme digitale asociate. O listă cu aceste platforme puteți vedea aici. O listă de comunități, aici. 

Prof. dr. Bogdan Timar

Prof. Dr. Bogdan Timar este Decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Medic primar diabet, nutriție și boli metabolice. Prof. Timar este implicat în numeroase proiecte internaționale și naționale de cercetare axate pe evaluarea și gestionarea riscului cardiovascular la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 si analiza factorilor predictivi implicați în dezvoltarea complicațiilor diabetului. Domnul prof. Timar este și unul dintre diabetologii preocupați de dezvoltarea digitalizării în domeniul educației medicale universitare și adoptarea tehnologiilor moderne în folosul pacienților, fiind unul dintre inițatorii primei platforme de telemedicină gratuită din România destinată persoanelor cu diabet, TELEDIABET, dezvoltată la Timișoara.

Sursa foto: www.umft.ro

 

Conf. Dr. Anca Pantea Stoian

Conf. Dr. Anca Pantea Stoian este cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul Departamentului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice la Facultatea de Medicină și Farmacie și Șeful Departamentului de Igienă și Diabet al Facultății de Stomatologie, din cadrul aceleași universități.

Doamna Conf. Dr. Anca Pantea Stoian  este Vicepreședinte a Comisiei de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, comisia de specialitate a Ministerului Sănătății și membru în numeroase societăți profesionale naționale și internaționale. Doamna Conferențiar este autoarea a peste 180 de articole științifice publicate în reviste apreciate pe plan național și internațional, dar și co-autor al singurului studiu din Europa de Est despre relaţia dintre comorbidităţi, mortalitate și SARS-CoV-2.