Nu vă lăsați păcăliți de denumirea diabetului zahart. Persoanele cu această afecțiune au voie, de fapt, să mănânce orice. Însă nu oricât, oricând și oricum.

O alimentație corectă ajută la ținerea sub control a diabetului

Mișcarea și mâncarea: acestea sunt componentele care, dacă sunt corelate și respectate, pot ajuta la ținerea sub control a diabetului. 

Nu este necesar să căutați în magazine alimente etichetate cu ”pentru diabet”. Trebuie însă să fiți conștienți că modul de a mânca trebuie să devină o strategie pe viață. În cazul diabetului de tip 1 și a diabetului de tip 2 cu injectare de insulină, este necesar să se cunoască impacul alimentelor asupra organismului, pentru a ști câtă insulină este necesară după fiecare masă. În restul cazurilor de diabet alimentația urmărește ținerea sub control a nivelului glucozei, a colesterolului și a tensiunii arteriale, pentru a evita și întârzia instalarea complicațiilor. 

Planul de alimentație

Este întotdeauna individual și pe termen lung. Pentru ca interesul să nu se piardă și pacientul să nu revină la obiceiuri alimentare nesănătoase, medicul întocmește un plan de alimentație bazat pe preferințele pacientului. Credeți că nu puteți renunța la ciocolată? Nu este o problemă, dacă, în tottal, se respectă echilibrul caloric.

Recomandările medicale spun că numărul de carbohidrați să nu depășească 45-60% din totalul zilnic de energie necesară funcționării organismului. Grăsimile nu trebuie nici ele să depășească 35%, iar proteinile să se încadreze între 10 și 20%, în cazul în care nu au apărut neuropatii. Cel mai important este ca aceste procente să provină din alimente de calitate și dintr-un amestec echilibrat. Astfel:

Fructe și legume

Sunt bogate în nutrienți și relativ sărace în calorii. Se recomandă consumul a 5 porții pe zi, 3 de legume și două de fructe. O porție înseamnă cam cât cuprinde o mână.

Grăsimi

Sunt bogate în calorii. Se recomandă consumul mai ales a grăsimilor nesaturate, provenite din ulei vegetal, cum este cel de măsline, și mai puțin a celor animale, saturate, cum sunt carnea, laptele și brânza.

Carbohidrați

Ajută la absorbția lentă în sânge a nutrienților, ceea ce înseamnă că nivelul glucozei în sânge nu crește foarte repede. Carbohidrați complecși, buni pentru diabet, se găsesc în produsele din făină integrală. Un ajutor orientativ este indicele glicemic, care arată cât de repede crește nivelul zahărului în sânge după ce mâncați alimentul respectiv. Cu cât indicele este mai mare, cu atât este mai rău. De exemplu, cartofii prăjiți sau piureul au un indice glicemic mult mai mare decât cartofii copți la cuptor. 

Fibre

Încetinesc absorbția carbohidraților în sânge, ceea ce duce la creșterea sensibilității la insulină. Cei cu diabet trebuie să consume minim 40 de grame de fibre zilnic. Bogate în fibre sunt leguminoasele, cerealele integrale și anumite tipuri de legume și fructe.

Băuturi

Sucurile, cola și alte băuturi îndulcite din comerț sunt bogate în calorii și cresc rapid nivelul zahărului în sânge. Dacă vreți să vă mențineți greutatea, renunțați la aceste calorii inutile. Beți, mai bine, apă, ceaiuri, cafea și compoturi.

Alcool

Și acesta este bogat în calorii. În diabetul de tip 2 puteți bea bere și vin, dar numai cu măsură.

Zahăr

Nu este interzis, dar trebuie să fie de maxim 10% din totalul zilnic de energie. De fapt, recomandările instituțiilor internaționale de sănătate vorbesc despre doar 5%.

Îndulcitori

Nu au calorii și nu influențează nivelul glucozei. Pot fi folosiți în diverse copturi, la ceaiuri și cafea, dar cu măsură.

Sare

Persoanele cu diabet au, de multe ori, și hipertensiune. De aceea sarea trebuie redusă din alimentație.

Știți cel mai sigur ce mâncați atunci când gătiți singuri. Atenție la alimentele cumpărate, pentru că cele etichetate ”fără grăsimi” sau ”conținut redus de grăsimi” pot avea adaos suplimentar de zahăr, pentru a compensa gustul. Citiți etichetele cu grijă și bazați-vă în special pe produse proaspete. 

Alimentația și injectarea insulinei

Persoanele insulino-dependente trebuie să-și calculeze cantitatea de carbohidrați din mâncare, pentru a ști ce cantitate de insulină le este necesară după masă. 

Unitățile de calcul sunt unitatea de pâine (12 grame de carbohidrați) și unitatea de carbohidrați (10 grame). Fiecare dintre aceste unități crește nivelul glucozei în sânge cu 25 până la 40mg/dl. Însă la fiecare persoană se manifestă diferit, în funcție de vârstă, greutate, câtă mișcare face și compoziția meselor.