Diabetul de tip 2 rezultă dintr-o disfuncție a celulelor beta pancreatice, care sunt responsabile de secreția de insulină. Acest lucru afectează reglarea nivelului de zahăr din sânge și poate duce la complicații grave ale inimii, ochilor și rinichilor. Un stil de viață sedentar și o dietă excesiv calorică încurajează dezvoltarea acestei boli metabolice prin alterarea funcționării celulelor pancreatice și făcând reglarea glicemiei mai puțin eficace.
Deși uneori excesul de grăsimi poate să creeze probleme, care adesea poate agrava boala, studiile recente arată că grăsimea nu agravează neapărat boala ci chiar ar putea juca un rol protector.
Studiind celulele beta pancreatice producătoare de insulină, oamenii de știință de la Universitatea din Geneva (UNIGE), Elveția, au arătat că aceste celule au fost mai puțin afectate din cauza excesului de zahăr atunci când au fost expuse anterior la grăsimi.
Investigând mecanismele celulare aflate în funcțiune, cercetătorii au descoperit cum un ciclu de stocare și mobilizare a grăsimilor permite celulelor să se adapteze la excesul de zahăr.
Pentru a diferenția efectul grăsimii de cel al zahărului, oamenii de știință au expus celulele beta la un exces de zahăr, de grăsime și apoi la o combinație a celor două.
Toxicitatea zahărului a fost confirmată pentru prima dată: celulele beta expuse la niveluri ridicate de zahăr au secretat mult mai puțină insulină decât în mod normal.
„Când celulele sunt expuse atât la prea mult zahăr, cât și la prea multă grăsime, ele stochează grăsimea sub formă de picături. În mod surprinzător, am arătat că acest stoc de grăsimi, în loc să înrăutăţească situaţia, permite restabilirea secreţiei de insulină la niveluri aproape normale. Adaptarea celulelor beta la anumite grăsimi ar contribui astfel la menţinerea nivelului normal de zahăr din sânge”, explică Lucie Oberhauser, cercetător și unul dintre autorul studiului.
Analizând în continuare modificările celulare, echipa de cercetare și-a dat seama că picăturile de grăsime nu erau rezerve statice, ci erau locul unui ciclu dinamic de stocare și mobilizare. Și datorită acestor molecule de grăsime eliberate, celulele beta se adaptează la excesul de zahăr și mențin o secreție de insulină aproape normală.
„Această eliberare de grăsime nu este cu adevărat o problemă atâta timp cât organismul o folosește ca sursă de energie. Pentru a evita dezvoltarea diabetului, este important să oferim acestui ciclu benefic șansa de a fi activ, de exemplu prin menținerea unei activități fizice regulate”, adaugă Prof. Pierre Maechler, pricipalul autor al studiului.
Oamenii de știință încearcă acum să determine mecanismul prin care această grăsime eliberată stimulează secreția de insulină, în speranța că acest mecanism biologic neașteptat care ar putea fi folosit ca pârghie pentru a întârzia debutul diabetului de tip 2.
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în jurnalul medical Diabetologia.
Material preluat și tradus de pe Medicalexpress.com.
