Mai întâi, dieta Atkins a pretins că este soluția pentru scăderea în greutate și organism sănătos. Nu a fost. Apoi vărul mai tânăr, dieta keto, sugerează că restricția de carbohidrați nu a fost suficient de strictă pentru ca dieta să funcționeze. Însă nu carbohidrații sunt problema.

Ce sunt carbohidrații?

În documentarul ”Homecoming” Beyoncé declară că, pentru a-și atinge scopul, a renunțat la pâine, carbohidrați, zahăr, în timp ce mușcă dintr-un măr. Mărul însă conține și el carbohidrați.

Carbohidrații sunt unul dintre cele 3 mari grupe de macronutrienți care formează alimentele, celelalte două fiind proteinele și grăsimile. Toate cele 3 grupe de macronutrienți sunt vitale pentru buna funcționare a organismului.

Carbohidrații pot fi împărțiți în alte 3 grupe:

– zaharurile sunt compuși simpli cu lanț scurt (monozaharide și dizaharide) și se găsesc în fructe (ca merele) și în blamatul zahăr alb

– amidonul este un compus cu lanț mai lung (polizaharide) și se găsește în pâine, paste, cereale și cartofi

– fibrele sunt tot polizaharide, dar intestinele nu le pot digera.

Aproape toate tipurile de alimente pe care oamenii le numesc carbohidrați conțin, de fapt, o combinație a celor 3 subgrupe de carbohidrați, dar și proteine și grăsime. Cu excepția zahărului, este dificil să găsim carbohidrați în formă pură. Așadar nu există carbohidrați buni sau răi.

Ipoteza carbohidrați-insulină a obezității

Știința formulează ipoteze pentru a le testa. Problema în această situație este că, deși a fost demonstrată ca fiind incorectă în multe situații, această ipoteză nu este negată, deoarece s-a format o întreagă industrie de pe urma ei.

Când consumăm carbohidrați, enzimele din intestine trebuie să desfacă polizaharidele și dizaharidele înainte ca instestinul subțire să poată absorbi monozaharidele care rezultă în urma acestui proces. După absorbție crește nivelul glicemiei, ceea ce stimulează eliberarea de insulină. Insulina permite celulelor să absoarbă glucoza și să o folosească ca sursă de energie. Insulina mai are și rolul de a atenționa ficatul să stocheze excesul de glucoză sub formă de glicogen. Ficatul însă poate stoca doar o anumită cantitate de glicogen într-un timp anume, iar tot ceea ce depășește această cantitate este transformată în grăsime, pentru stocare pe termen lung, tot sub controlul insulinei.

Glucoza este cel mai important combustibil al organismului. Deoarece nu mâncăm continuu, pe toată durata zilei, în anumite perioade nivelul glicemiei scade. Atunci glicogenul stocat este transformat înapoi în glucoză. Și grăsimea poate fi folosită la nevoie, acizii grași fiind transformați în glucoză printr-un proces numit gluconeogeneză.

Atunci când aceste mecanisme nu funcționează corect, cum se întâmplă în diabet, organismul suferă. Dietele de tipul Atkins și keto pretind că stimularea producției de insulină duce la creșterea în greutate. Dacă ar fi adevărat, cei care renunță la carbohidrați

(dietă cu nivel scăzut de carbohidrați) ar trebui să slăbească mai mult, datorită unei minime stimulări a insulinei.

Însă studiile au arătat că atunci când caloriile și proteinele sunt ținute sub control, nu există beneficii de tipul consum energetic sau pierdere în greutate indiferent dacă alimentația este bogată sau săracă în carbohidrați. În final, controlul greutății depinde de controlul caloriilor, nu al insulinei.

(adaptare după https://www.healthline.com/health/food-nutrition/carbs-fat-truth#The-carbohydrate-insulin-hypothesis-of-obesity)