Concluziile Mesei rotunde: ”Politici europene de sănătate – realizări și priorități”

Uniunea Europeană oferă modele de bune practici și programe de finanțare pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate din Statele Membre, însă nevoile acestor țări sunt diverse. Colaborarea între toți factorii interesați din sănătate (autorități, asociații de pacienți, mediul academic și industria farmaceutică) atât la nivel național, cât și european, reprezintă un factor cheie în identificarea celor mai bune soluții de a îmbunătăți sistemele de sănătate – a fost una dintre concluziile Mesei rotunde ”Politici europene de sănătate – realizări și priorități”, organizată, pe 7 martie, de revista Politici de Sănătate.

La dezbatere au participat atât reprezentanți ai autorităților naționale și europene, cât și ai asociațiilor de pacienți și industriei farmaceutice, scopul fiind de a identifica exact care sunt prioritățile de la nivel european pe sănătate și ce poate conduce la împlinirea acestora.

Revizuirea legislației farmaceutice, cu întărirea rolului Agenției Europene pentru Medicamente, este un semnal puternic că Europa va susține inovația, va oferi industriei oportunități pentru creștere economică și competitivitate, un acces mai bun al pacienților la medicamente și va permite evitarea discontinuităților în aprovizionarea cu produse medicamentoase.

”Uniunea Europeană a Sănătății se va întări, în următorii 5 ani. Avem nevoie de implicarea pacienților și a industriei farmaceutice pentru a pregăti prioritățile în sănătate pentru această perioadă. Există numeroase modele europene care pot reprezenta soluții la problemele din România, însă trebuie să știm care sunt așteptările românilor și ce se poate face în instituțiile de la Bruxelles pentru a le îndeplini în anii următori”, a afirmat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European.

Uniunea Europeană a realizat pași importanți în amplificarea rezilienței sistemelor de sănătate din Statele Membre în fața unor provocări fără precedent.

”Un exemplu puternic al angajamentului european este realizarea Uniunii Europene a Sănătății – un concept transformat în realitate care combină eforturile statelor membre și ale instituțiilor europene. Elementele constitutive marchează începutul unei noi ere în managementul sănătății la nivel european. Printre acestea se numără implementarea standardelor UE privind amenințările grave transfrontaliere la adresa sănătății cu scopul de a proteja cetățenii europeni de viitoare crize”, a menționat și conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Potrivit acesteia, programele europene, unul dintre cele mai importante fiind EU4Health, aduc investiții semnificative în protecția împotriva bolilor, promovarea stării de sănătate și întărirea sistemelor de sănătate din toată Europa.

Bune practici în implementarea proiectelor din fonduri europene
O sursă de finanțare semnificativă pentru România este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), focusat pe trei aspecte importante: infrastructura, resursa umană și digitalizarea.

”Pe partea de infrastructură, vorbim de peste 20 de unitățile medicale sau departamente noi care vor fi construite. În domeniul resursei umane trebuie să implementăm un registru național al resursei umane din sănătate (prioritate a Ministerului Sănătății) și să îmbunătățim distribuirea echitabilă a cadrelor medicale la nivel național. Dacă vorbim de digitalizare, sunt programe care încep chiar cu Ministerul Sănătății și se extind către instituțiile din subordine și, evident, către spitale. Punem accentul și pe registrele de boli pentru a putea avea o imagine corectă a sistemului de sănătate și a putea implementa politici de sănătate adecvate”, a explicat conf. dr. Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Proiectele de infrastructură din fonduri europene sunt implementate, în România, de Agenția Națională de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate (ANDIS). ”În prezent implementăm proiecte extrem de importante: spitalele regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova. Proiectele tehnice au fost deja făcute și, foarte curând, sperăm să înceapă efectiv lucrările. ANDIS trebuie să devină un centru de excelență pentru alte entități responsabile la nivel local care doresc să implementeze astfel de proiecte de infrastructură”, a completat Adrian George- Popa, președintele Agenției.

Tot cu ajutorul fondurilor europene a fost obținută și dotarea, la cele mai înalte standarde, a cabinetelor de stomatologie. ”Din păcate, dacă ar fi si vorbim de sănătatea orală a românilor, nu avem la dispoziție prea multe date. De aceea am demarat un studiu pilot care să deschidă drumul către o analiză serioasă, aplicată, a situației la nivel național. Ne dorim ca acest demers să se bucure de sprijinul autorităților europene și naționale, al asociațiilor de pacienți și al industriei de profil”, a anunțat dr. Florin Lăzărescu, președinte Colegiul Medicilor Stomatologi.

Controlul datelor din sănătate trebuie să fie la pacienți
Datele din sănătate sunt extrem de importante atât pentru inovație și cercetare, cât și pentru rezultate mai bune ale tratamentelor și o calitate mai bună a vieții pacienților. Spațiul european de date privind sănătatea (EHDS) va permite cetățenilor să-și controleze datele personale privind sănătatea și să faciliteze partajarea în siguranță în scopuri de cercetare și non-profit.

”Spațiul european de date privind sănătatea are două dimensiuni: prima se referă la utilizarea primară a datelor, a doua  – la utilizarea secundară a datelor. Toate datele din sănătate vor fi digitalizate într- un format comun la nivel european, astfel încât un medic din altă țară sau din alt oraș să le poată accesa cu ușurință când călătorim. Vorbim de informații precum analize efectuate, boli existente, posibile alergii, etc. Accesând datele, medicul va putea prescrie tratamentul potrivit mult mai eficient și mai rapid decât dacă ar fi trebuit să repete analizele”, a explicat Tomislav Sokol, raportor pentru Spațiul european de date privind sănătatea din Parlamentul European.
Europarlamentarul croat a mai menționat că aceste date trebuie anonimizate, nu pot fi folosite pentru a identifica pacienții individual și nu pot fi descărcate de către oricine. De asemenea, pacienții trebuie să-și dea acordul privind folosirea secundară a datelor lor. ”Toate țările trebuie să aibă aceeași viziune privind rolul pacienților. Astfel, Parlamentul a introdus opțiunea ca pacienții să refuze folosirea secundară a datelor lor (opt-out). Controlul datelor trebuie să fie la pacienți”.

”Sperăm ca noul regulament farmaceutic și Spațiul european de date privind sănătatea să îmbunătățească accesul pacienților români la tratament și îngrijiri de calitate. Trebuie să existe echitate în acces pentru fiecare pacient, indiferent de țara în care trăiește”, a afirmat și Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și membru board European Patients’ Forum (EPF).

Industria farmaceutică și potențialul de inovare
Pandemia de COVID-19 și, mai recent, mediul geopolitic instabil actual au pus pe agendă conceptul de ”Autonomie strategică deschisă”, cu apeluri la reindustrializarea Europei pentru mai multe sectoare strategice.
”Acțiunile Comisiei privind sănătatea s-au concentrat până acum în cea mai mare parte pe furnizarea de <medicamente critice>. Aceste acțiuni sunt necesare și salutate, dar o abordare atât de restrânsă nu va fi soluția la o problemă mult mai amplă care a cunoscut erodarea bazei europene de cercetare și dezvoltare în ultimii 25 de ani. În viitorul mandat, sperăm că următoarea Comisie va pune în aplicare o strategie holistică pentru știința vieții pentru a valorifica potențialul de inovare pentru cetățenii europeni, pentru a consolida reziliența sistemelor de sănătate și pentru a stimula competitivitatea continentului nostru”, a afirmat Roberta Savli, director executiv Public Affairs, Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA).

“Sperăm că oportunitatea de conectare la viitorul Spațiu european de date privind sănătatea să impulsioneze, în același timp, dezvoltarea și implementarea la scară națională a Dosarului Electronic de Sănătate. În ceea ce privește oportunitățile pentru pacienții români legate de reforma legislației farmaceutice, credem că cea mai importantă este dată de evaluarea clinică comună (Joint Clinical Assessment) de la nivel european, care va putea avea un efect benefic si prin scurtarea intervalelor de evaluare a medicamentelor în vederea rambursării în România. Ne exprimăm speranța că cele două proiecte ale Ministerului Sănătății pe tematica politicii medicamentului, derulate cu sprijinul Băncii Mondiale, vor fi aliniate la cerințele și termenii acestui ambițios proiect european”, a concluzionat dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).