Ficatul gras non-alcoolic este unul dintre factorii de risc major pentru afecțiuni concomitente: 70% dintre pacienţi suferind în același timp de obezitate, până la 75% având și diabet zaharat de tip 2, iar între 20% şi 80% având hiperlipidemie, adică un nivel crescut al colesterolului.
Medicii trag un semnal de alarmă privind creşterea alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic, o afecţiune complexă, progresivă şi multisistemică, o povară medicală şi de sănătate publică la nivel global.
Conform statisticilor făcute la nivel global, ficatul gras non-alcoolic reprezintă o epidemie tăcută, ascunsă, care afectează peste 115 milioane de oameni în întreaga lume.
„Deoarece simptomele sunt adesea nespecifice, aceasta este adesea subdiagnosticată şi subraportată. În prezent, 115 milioane de persoane din întreaga lume suferă de boala numită ficatul gras non-alcoolic şi se estimează că numărul lor va creşte progresiv până în 2030. Discutăm despre o afecţiune care rămâne nediagnosticată şi netrată, iar ce putem face noi, în calitate de medici dedicaţi, este să tragem un semnal de alarmă pentru ca populaţia să devină conştientă asupra factorilor de risc – obezitatea, diabetul zaharat tip 2, dislipidemie – şi evoluţiei acestei boli către complicaţii hepatice şi extrahepatice ameninţătoare de viaţă: ciroza, cancerul hepatic, boli cardiovasculare, boala renală cronică, cancere extradigestive”, afirmă prof. univ. dr. Liliana Gheorghe, şefa Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din Bucureşti.
Potrivit acesteia, orice persoană trebuie să ştie că se poate evita apariţia acestor afecţiuni sau se poate ameliora starea de sănătate prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat, care să presupună mişcare fizică regulată, dietă echilibrată, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri, menţinerea unei greutăţi corporale normale.
„Ficatul gras non-alcoolic este o afecţiune complexă, progresivă şi multisistemică, o povară medicală şi de sănătate publică la nivel global. Se estimează că una din trei sau patru persoane este afectată fie de ficat gras simplu, fie de steatohepatită sau ciroză. Incidenţa ficatului gras non-alcoolic creşte cu aproximativ unu la sută pe an, în paralel cu pandemia obezităţii şi diabetului zaharat, iar modelele de prognoză epidemiologică estimează o dublare a mortalităţii prin boala cronică hepatică cauzată de ficat gras non-alcoolic până în 2030”, a spus Liliana Gheorghe.
Aceasta a atras atenţia că patologia ficatului gras non-alcoolic este tot mai des întâlnită la vârste mici, cum ar fi în cazul copiilor.
„Un semnal îngrijorător este creşterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic la tineri, copii şi adolescenţi. În contextul creşterii supraponderalităţii şi obezităţii la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă afecţiune hepatică şi are o contribuţie substanţială la creşterea incidenţei cirozei, cancerului hepatic şi indicaţiei de transplant hepatic”, a precizat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă organizate cu ocazia Zilei internaţionale de acţiune împotriva steatozei hepatice. Cu acest prilej, la Iaşi, în perioada 7-10 iunie, este organizată a 42 ediţie a Congresului Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă. Astfel, comunitatea medicală şi organizaţiile de sănătate din ţară şi străinătate se mobilizează pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi urgenţa acţiunii legate de boala ficatului gras non-alcoolic (Nonalcoholic fatty liver disease – NAFLD) şi de forma sa avansată, steatohepatita nonalcoolică (Nonalcoholic Steatohepatitis – NASH).
Sursa: Agerpres
