Acest acronim, COVID-19, este format din mai mulți termeni, păstrându-se doar câteva litere, din începutul celor trei cuvinte: CO vine de la CORONA, VI de la VIRUS și D de la DISEASE (boală), iar numărul 19 se referă la anul în care această boală a fost descoperită, adică 2019.

Această nouă boală nu a fost cunoscută înainte de apariția focarului în orașul Wuhan, China, și a devenit o problemă serioasă de sănătate la nivel mondial.

COVID-19 este o boală transmisibilă care s-a răspândit rapid, iar severitatea sa a variat de la o boală ușoară asemănătoare gripei, la o pneumonie violentă, insuficiență respiratorie și deces.

Persoanele în vârstă și cele cu boli cronice, inclusiv diabetul, sunt cele mai susceptibile să dezvolte simptome și complicații severe. Prin urmare, pentru a limita răspândirea bolii, milioane de oameni au fost acum obligați să stea în izolare sau carantină.

Cercetătorii chinezi au publicat recent o revizuire sistematică și o meta-analiză privind prevalența comorbidităților asociate cu infecția cu COVID-19 în China și au raportat că diabetul a predominat în 8% din cazuri, subliniind că acest lucru este oarecum în concordanță cu prevalența de diabet (10,9%) la adulții chinezi.

În rapoartele emise până acum, în diferite țări, se pare că prezența diabetului este legată de o mortalitate mai mare și, de asemenea,  de o prezență mai mare în secțiile de terapie intensivă în această perioadă.

Într-un studiu de cohortă realizat de Zhou și colaboratorii săi, aceștia s-au focusat asupra cursului clinic și a factorilor de risc pentru mortalitatea adulților internați cu COVID 19 la Wuhan.

Autorii au inclus toți pacienții adulți cu COVID-19 confirmat în laboratoarele de la două spitale din Wuhan și au descoperit că diabetul a fost a doua cea mai frecventă comorbiditate după hipertensiune.

Prevalența diabetului a fost de 19% în totalul cohortei și diferit semnificativ atunci când pacienții au fost separați după rezultat: cei care au supraviețuit (14%), față de cei care au murit (31%). Cu toate acestea, mecanismele care au determinat această diferență de rezultat nu au fost până acum elucidate.

Se știe, în general, că pacienții cu diabet zaharat, în special cei cu diabet zaharat tip 2 (T2DM), sunt mai susceptibili la infecții, inclusiv cele ale tractului respirator.

La pacienții adulți, boala COVID-19 pare să se manifeste în cele mai severe forme la cei cu diabet și alte comorbidități, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și obezitatea.

Pacienții cu T2DM prezintă exces de țesut adipos, care accentuează stările inflamatorii cronice și prooxidative și care au un impact negativ asupra profilului glicemic, deteriorând astfel atât homeostazia glicemică cât și sensibilitatea periferică la insulină.

 

Diabetul – a doua cea mai frecventă comorbiditate, după hipertensiunea arterială

Astfel, starea hiperglucemică cronică și starea inflamatorie cronică sunt cele două elemente fiziopatologice ale imunosupresiei care au loc la pacienții cu T2DM cu risc mai mare de infecție cu COVID-19 și reprezintă, de asemenea, un risc crescut de mortalitate.

Încă nu se știe dacă dezechilibrul cronic al diabetului zaharat și anume starea hiperglicemică cronică, contribuie la virulența bolii COVID-19 și dacă acest lucru poate duce la modificări majore ale metabolismului la pacienții cu T2DM.

Deși datele privind gestionarea diabetului în perioada pandemiei de COVID-19 sunt rare și profilurile pacienților diabetici mai sensibili la infecție nu sunt cunoscute cu exactitate, este totuși remarcabil faptul că în studiul efectuat la Wuhan, China, 31% din pacienții COVID- 19 care au murit aveau diabet. Această constatare este în concordanță cu datele recente din Italia, unde numărul de pacienți infectați a urmat o tendință exponențială.

O analiză recentă făcută pe 909 pacienți cu COVID-19 decedați din Italia a arătat că diabetul a fost a doua cea mai frecventă comorbiditate (31,5%) după hipertensiune arterială (73,5%). În ceea ce privește alte țări europene, la cele 5.466 de decese declarate până pe 27 martie în Spania, prevalența diabetului a fost de 12%.

În România, din cei 69 de pacienți care au murit până la sfârșitul lunii martie, mai mult de jumătate au suferit de boli cardiovasculare și diabet zaharat.

Pe baza datelor de mai sus, evoluția clinică a pacienților cu diabet zaharat și COVID-19 poate fi severă și chiar fatală la persoanele vârsnice și care suferă de comorbidități, inclusiv boli cardiovasculare, pulmonare și renale.

În astfel de situații, gestionarea diabetului poate fi dificilă și, prin urmare, trebuie acordată o atenție specială acestei categorii de pacienți.

 

Tratamentul comorbidităților nu trebuie întrerupt

Unele recomandări generale pentru pacienții cu diabet și COVID-19 au fost formulate recent de diferite societăți științifice, precum Asociația Americană pentru Diabet: consumul de lichide pentru a evita deshidratarea, menținerea echilibrului glicemic, monitorizarea nivelului de zahăr din sânge pe parcursul zilei și al nopții pentru a evita episoadele hipoglicemice și cetoacidoza, și păstrarea unei igienei riguroase, cum ar fi spălarea mâinilor și curățarea zonelor de injecție/ perfuzie.

Tratamentul comorbidităților, în special a hipertensiunii arteriale coexistente, dislipidemia, bolile cardiovasculare sau renale, nu trebuie întrerupt. În cazul COVID-19, un element important este molecula care are rolul de receptor al virusului: enzima convertoare de angiotensină 2 (ACE2), care se găsește la suprafața celulelor care acoperă căile respiratorii și plămânii, facilitând astfel virusului să intre în organism.

În același timp, ACE2 este o țintă a clasei terapeutice antihipertensive numită inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.

Ținând cont de prevalența ridicată a hipertensiunii arteriale în cazurile severe de COVID-19, au fost formulate diferite ipoteze, care sugerează că pacienții hipertensivi care iau astfel de medicamente prezintă un risc ridicat de infecție cu COVID-19 din cauza nivelului ridicat al enzimei.

Cu toate acestea, Societatea Europeană de Cardiologie recomandă pacienților și medicilor să continue tratamentul antihipertensiv obișnuit, deoarece nu există până în prezent date clinice sau dovezi științifice care să sugereze că medicamentele inhibitoare ACE ar trebui întrerupte din cauza infecției cu COVID19.

Pe de altă parte, terapiile incretinice (inhibitorii de DPP-4 si analogii de GLP-1)pot fi benefice la pacienții cu T2DM și COVID-19, pe lângă efectele lor benefice asupra metabolismului glucozei.

În această perioadă de pandemie Covid-19 se dorește optimizarea comunicării medic-pacient pentru o bună gestionare a diabetului în era distanțării sociale, a izolării și a carantinei.

Atâta timp cât pacienții prezintă simptome ușoare până la moderate, care pot fi gestionate la domiciliu și au expertiză nominală și acces la tehnologie, comunicarea între pacienții diabetici afectați de covid și medicii curanți poate fi menținută fără probleme.

În acest sens, pot exista mai multe modalități prin care pacienții pot se adresa medicilor specialiști fără a fi nevoie deplasarea acestora la cabinet sau spitale.

 

Acum avem oportunitatea de a îmbunătăți comunicarea medic – pacient

În era sistemelor informatice medicale care au scopul de a îmbunătăți calitatea proceselor medicale și eficacitatea acestora (EMR), cei mai mulți pacienți comunică direct medicii.

Își pot trimite citirile de glucoză, fie introducându-le manual fie prin utilizarea tehnicilor de monitorizare continuă a glucozei (CGM).

De remarcat, mai mulți producători de dispozitive CGM oferă crearea de conturi personale pentru pacienți și platforme protejate cu parolă pe medici pentru a avea acces gadgeturile CGM ale pacienților și la pompele de insulină.

Astfel de mijloace de interacțiune câștigă, de asemenea, importanță și utilitate pentru medici pentru a păstra legătura cu pacienții și pentru a-și calma temerile și anxietățile acestora.

Cabinetele medicale păstrează accesul la telefon, metodă folosită incă de mulți pacienți mai în vârstă pentru a lua legătura cu medicii specialiști.

Acolo unde sunt disponibile platforme pentru teleconferințe video, vizitele la clinică pot fi înlocuite cu astfel de interacțiuni între medic și pacient. Astfel de metode oferă un nivel similar de satisfacție și siguranță a pacientului și a medicului și pot devein o rutină în cazul în care pandemia continuă.

Pandemia de COVID-19 este o provocare uriașă pentru pacienții diabetici și diabetologi, dar poate fi, de asemenea, o oportunitate de a îmbunătăți comunicarea medic – pacient pentru o mai bună gestionare a bolii în era distanțării sociale, a izolării și a carantinei.

Pacienții diabetici au nevoie de o atenție și îngrijire specială, deoarece se pare că această boală este asociată cu o severitatea crescută a simptomelor și a complicațiilor în cazul infectării cu COVID-19.

 

Sursa studiului: https://www.liebertpub.com/doi/10.1089/met.2020.0037