Dr. Dana Stejar, Medic specialist Psihiatrie:  Sindromul de burnout reflectă starea întregului din care facem parte

„Sindromul de burnout reflectă, într-o oarecare măsură, starea întregului din care facem parte – organizație, sistem, societate, și ne obligă să ne reevaluăm propriile nevoi și să facem anumite schimbări, pentru a ne fi mai bine.” – aceasta este una dintre declarațiile oferite de  Dr. Dana Stejar, Medic specialist Psihiatrie, în cadrul celui mai recent webinar CRED în Medicină, cu titlul: Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm.

De asemenea, Dr. Stejar a vorbit despre modul în care mintea filtrează și gestionează emoțiile, dar și impactul pe care-l are asupra stării fizice, prezentând câteva tehnici și strategii pentru gestionarea stresului:

„Creierul nostru este permanent stimulat, absoarbe permanent informație”, a afirmat Dr. Dana Stejar, menționând că „avem nevoie, mai mult ca niciodată, să selectăm informația pe care o lăsăm să intre în mintea noastră, să avem perioade de pauză informațională, de odihnă mentală, pentru că acest exces informațional produce o stare de oboseală mentală, senzația de haos mental, probleme de concentrare, agitație, insomnie, anxietate și chiar depresie.”

„Gândurile au un impact direct asupra stării noastre fizice și trebuie să conștientizăm această legătură!”

„Pe de altă parte, avem tendința să privim mintea ca pe ceva separat de restul corpului nostru, fără să realizăm că, de fapt, activitatea mentală are un impact direct asupra stării noastre de bine. O stare mentală negativă și anume gânduri de tristețe, de grijă, de preocupare, reprezintă o stare de stres, care produce activarea sistemului nervos simpatic și eliberarea renumiților hormoni de stres, cortizol și adrenalină.Știm că acești hormoni, pe cât de utili sunt într-o situație acută de stres, într-o situație cronică ei devin toxici, afectând întregul organism și producând o paletă întreagă de afecțiuni (tulburări de ritm cardiac și hipertensiune, afecțiuni digestive, slăbirea sistemului imunitar, creșterea procesului inflamator la nivel sistemic, afecțiuni metabolice)”, a explicat medicul specialist psihiatru.

Dr. Dana Stejar a mai subliniat că este important „să preluăm controlul acestor gânduri prin reducerea stării de agitație mentală, calmare și prin schimbarea percepției privind diverse situații din viața noastră.”

În continuare, Dr. Stejar a explicat impactul pe care-l poate avea mediul de lucru, aducând în prim-plan câteva tehnici și strategii de gestionare a stresului, care pot contribui la creșterea rezilienței în rândul cadrelor medicale:

„Putem privi organizația din care facem parte, spital, clinică, ca fiind un organism, iar noi, cadrele medicale, fiind celule din acest organism. Organismul are nevoie de celule sănătoase care să comunice și să coopereze unele cu altele pentru o bună funcționare. El creează un mediu propice pentru ca aceste celule să se dezvolte și să funcționeze bine. La fel și organizația, oricare ar fi ea, are nevoie să creeze acest mediu propice pentru ca membrii ei să fie bine și să-și poată face treaba bine.”

Responsabilitatea bunăstării proprii a fost reamintită de Dr. Stejar: La rândul nostru, fiind cadru medical într-o organizație, trebuie să ne întrebăm în ce măsură putem funcționa bine în acea organizație. Tendința către perfecționism, nevoia de control, dificultăți în a delega, pesimism, dificultăți de comunicare. Acestea fiind cele care au facilitat instalarea treptată a burnout-ului.”

Tehnici și strategii de tratament

• Educarea privind legătura dintre stresul profesional și starea de epuizare fizică și psihică, de ghidare în identificarea nevoilor personale și profesionale;
• Adoptarea unui stil de viață sănătos, stabilirea unui echilibru între viața profesională și cea personală;
• Ghidarea în folosirea unor tehnici de relaxare, meditație, vizualizare, ghidarea în folosirea tehnologiei în procesul de recuperare (spre exemplu, neurofeedback-ul, realitatea virtuală, aplicații bazate pe inteligență artificială);
• Folosirea medicației pentru tratarea depresiei, anxietății, insomniei, în măsura în care acestea sunt prezente.

„Toate aceste tehnici și strategii de tratament au ca scop final creșterea rezilienței, care este acea capacitate de a face față și de a ne adapta la situații dificile, revenind rapid la o stare de normalitate”, a conchis Dr. Dana Stejar,  Medic specialist Psihiatrie.

___

Webinarul Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm a fost al nouălea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul NORD-Grupul Medical Provita.

Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.

Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro .