“Adresez această întrebare în cunoștință de cauză și rog să se înțeleagă foarte clar că 99,9%  din bolile neoplazice nu se transmit prin viruși, excepție făcând eventual cancerele care au legătuă cu HPV. Dar asta nu înseamnă că protocoalele și deciziile pe care le-am luat în această perioadă nu s-ar putea aplica și pentru boli netransmisibile și boli cronice, care sunt în topul mortalității din România și a multor altor țări din Europa, mai exact bolile cardiovasculare și cele oncologice”, spune Dr. Dégi L. Csaba (UBB), directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS) și al Organizaţiei Europene de Cancer (ECCO).

El crede că modul de raportare la această situație actuală, la acest risc și vulnerabilitate, ar trebui să fie același ca și la pandemia COVID-19. Aș dori să subliniez necesitatea de a fi flexibili și pregătiți pentru provocări neașteptate. Momentele prin care trecem necesită această abordare pentru a putea oferi siguranța maximă pacienților afectați de boli neoplazice. Persoanele afectate de cancer și însoțiorii acestora se confruntă în general cu foarte multe temeri în ceea ce privește cancerul, iar acum se confruntă cu noi temeri în ceea ce privește infectarea cu COVID-19 sau cele legate de tratamentul atât de necesar din cauza contextului actual”, spune universitarul clujean pentru portalul MedicalManager.ro.

Potrivit acestuia, este necesar ca persoanele afectate de cancer, cât și comunitatea oncologică, să primească asigurări că există anumite aspecte ale îngrijirii oncologice pe care le vom controla pentru a îmbunătăți șansele și perspectivele pacienților cu cancer.

Din datele pe care le avem momentan, persoanele cu cancer par să aibă un risc crescut de infectare cu Covid-19,  cam cu 7% mai ridicat, din ceea ce arată datele globale, raportat la persoanele care nu suferă de boli oncologice, drept urmare șansele lor sunt mai slabe decât la persoanele fără cancer. Este normal să avem conversații proactive legate de decizii, de tratament, de sănătatea mintală a pacienților oncologici care pot fi infectați cu coronavirus”, menționează Dr. Dégi L. Csaba.

În condițiile în care informațiile medicale legate de COVID-19 sunt într-o continuă și rapidă schimbare în tot ce înseamnă domeniul oncologic, el solicită acces la informații pertinente și propune crearea unui forum special, pentru a vedea  care sunt bunele practici și care sunt răspunsurile instituționale specifice și utile pentru toți cei aflați în această situație.

Trebuie să vedem și să știm care sunt resursele furnizorilor de îngrijiri oncologice, indiferent dacă sunt publice sau private. Pe lângă multe alte lucruri pe care le putem face, sunt convins că, în situația dată, putem să continuăm să oferim pacienților noștri îngrijiri eficiente și mai ales pline de compasiune, fără a sacrifica sănătatea și siguranța echipei oncologice și a familiilor acestora. Până acum, în România, nu s-a pus la dispoziție pacienților oncologici o linie telefonică specială, pentru a le fi furnizate informații utile, iar acest lucru nu este un aspect bun, având în vedere amploarea acestei pandemii, atrage atenția directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.

 

ASIGURAREA MANAGEMENTULUI STRESULUI

Stresul negativ în perioada unei pandemii este de așteptat, este normativ și firesc. Cu toate acestea atunci când stresul devine excesiv, nu poate fi controlat și gestionat, atunci această stare de suferință poate afecta pacientul oncologic. De aceea, noi, trebuie să avem grijă ca riscul de stress excesiv să scadă. Ar trebui să ne ocupăm de două elemente principale: activarea comportamentală și îmbunătățirea rezistenței psihice.  Având în vedere că suntem obligați să stăm în casă, pacienții oncologici ar trebui să comunice online cu apropiații și familia, să își mențină hobby-urile, să facă activități fizice, să aibă o dietă echilibrată și un program de somn corect,  pentru a-și menține starea de bine și pentru a reduce semnificativ stresul.

Pentru a fi rezilienți, frica trebuie înțeleasă ca un răspuns adaptiv și recunoscută, înfruntată, dar să nu exagerăm. Important este să avem o busolă morală, adică să facem lucrurile ghidate propriile principii, să ne bazăm și pe credință și spiritualitate. Foarte important este sprijinul social pentru a face față provocărilor. Să fim alături de persoanele în vârstă, de persoanele cu dizabilități, de cei care locuiesc singuri și de cei care au nevoie de o atenție specială.

Mesajul cel mai important este ca trebuie să convertim vizitele fizice cu cele virtuale sau cele de telemedicină, atunci când este vorba de starea de sănătate și să cerem ajutorul specialiștilor în continuare. Trebuie să pregătim echipa medicală cu răspunsuri utile pentru pacienți și familii în perioada vizitelor restrictive. Este nevoie de protocoale speciale în special pentru persoanele afectate de cancer care pot ajunge în îngrijire paliativă. Temerile pacienților sunt legate de deces și dacă cineva poate veni la ei. În acest caz este bine să empatizăm și să le oferim raspunsuri care sa îî ajute să poată lua legătura cu familiile.

Este foarte important să stabilim niște criterii pentru a permite niște excepții pentru persoanele cu cancer în stadiul critic. Comunicăm cu familiile și încercăm să le asigurăm că rudele lor  bolnave au parte de  asistență medicală foarte bună.

Aș dori ca autoritățile publice să ne sprijine în ajutorul pacienților oncologici, deoarece impactul acestei pandemii asupra comunității este împovărător”.

Dr. Dégi L. Csaba este conferențiar universitar abilitat la Universitatea Babeș – Bolyai, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Cluj – Napoca și asistent social principal cu atestat de liberă practică. Este director al Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS), director al Organizaţiei Europene de Cancer (ECCO) și reprezentantul României la Asociația Americană a Asistenților Sociali din Oncologie (AOSW). El este membru în Comisia de Cercetare a Colegiului Național al Asistenților Sociali din România și membru în Comitetul pentru Asistență și Suport Social în Oncologie de la Ministerul Sănătății. Din 2001 conduce proiectul de cercetare APSCO® –www.psychooncology.ro – și este președintele Asociației pentru Servicii și Comunicare în Oncologie, afiliată Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea Babeș – Bolyai.