”Când spui diabet pediatric sau diabet la copil, te gandesti oarecum universal la diabetul de tip 1 , dar nu înseamnă doar asta”, a declarat pentru platforma RODIABET, Dr. Gabriela Florian, medic primar pediatru, medic rezident diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, medic şef secția Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare.

Diabetul la copil poate aparea de la orice vârstă:

  • Diabet neonatal, care apare la sugar, și care asociază mai multe afectări organice ,
  • Dabetul zaharat tip 1 – produs prin scăderea producției de insulină datorată afectării celuleror beta pancreatice, care este insulinodependent,
  • Diabetul zaharat de tip 2 – caracterizat de insulinorezistența care poate fi asociată cu deficit relativ de insulină, secundar afectării celulelor beta pancreatice
  • Diabetul de tip MODY, care și acesta este împățit în mai multe subtipuri și pentru care avem nevoie de teste speciale pentru încadrare.

”Ca parinte, când copilul, indiferent de vârstă, în plină stare de sănătate, începe să urineze frecvent și să solicite mai multe lichide, un semn de întrebare trebuie ridicat și un consult medical trebuie programat. O atitudine activă poate preveni apariția cetoacidozei, acesta fiind un dezechilibru acidobazic care afecteaza toate organele din corpul copilului”, spune Dr. Gabriela Florian.

Când vorbim despre diabetul zaharat cu debut după vârsta de 1 an, semnele care trebuie să ne îndrepte către medic pentru evaluare sunt: poliurie, polidpsie , polifagie , scădere în greutate și fatigabilitate, adică urineaza mult și frecvent, consumă multe lichide, mănâncă mai mult decât de obicei, dar scade în greutate, fiind însoțit de oboseală continuă.

”Citeam nu demult ca diabetul zaharat ar trebui incadrat ca boala autoimună și nu metabolică, deoarece pentru confirmarea si încadrarea acestei boli sunt necesare investigații imunologice – decelarea anticorpilor împotriva propriilor celule – pancreatice, insulina sau enzime specifice”, a zis Dr. Florian.

Se ridică suspiciunea de diabet zaharat în momentul în care glicemia, în orice moment al zilei este peste 200 mg/dl – și acest fapt determină medicul să indrepte pacientul către laborator pentru mai multe investigații, fiind necesară repetarea glicemiei din sânge venos, dimineața a jeun și efectuarea unui sumar de urină ulterior, daca hiperglicemia persistă. Dacă se decelează și prezența glucozei,+/- corpi cetonici în urina,  atunci se efectuează analize specifice- HbA1c- hemoglobina glicozilată – care ne evidențiază media glicemiilor ultimelor 3 luni, parametrii acido- bazici, pentru a evalua răsunetul hiperglicemiei asupra statusului biochimic al copilului, anticorpi specifici si nivelul Peptidului C.

 

Tratamentul diabetului pediatric

Tratamentul diabetului zaharat de tip 1 este complex, cuprinde monitorizare glicemică, tratament intensiv cu insulină și calculul carbohidraților ( glucidelor) consumați.

Monitorizarea glicemică se poate face cu glucometru și întepător sau cu senzor de monitorizare glicemică continuă. Glicemia este singura investigație de laborator, care variază de la o măsuratoare la alta și la distanță de câteva minute, iar diferența dintre glicemia masurată pe glucometru din sânge capilar și cea de pe senzorul de glicemie, glicemia din interstitiu, este explicabilă fiind valori din două țesuturi diferite. Din fericire, acum în țara noastră, un numar foarte mare de copii beneficiază de senzor pentru monitrizare glicemică continuă – decontat prin programul național de sănătate.

Insulinoterapia se efectueaza fie în regim bazal bolus, fie cu pompa de insulină. Bazal bolus înseamnă 1-2 admistrări de insulină bazală și insulina bolus, preprandială, admistrata înainte de masă sau în scopul de corecta o valoare crescută a glicemiei. Terapia cu pompa de insulină înseamnă admistrarea în țesutul celular subcutanat continuu a unei doze de insulină – rata bazala –și bolusul admistrat înainte de masă sau pentru corectarea unei hiperglicemii.

 

Adaptarea dozei de insulină la copilul cu diabet

Dr. Gabriela Florian spune că este extrem de important calcul carbohidratilor, pentru o gestionare corectă și complexă a diabetului, iar copilul nu trebuie să părăsească spitalul, până ce nu se evaluează capacitatea familiei de a efectua acest lucru.

Copilul cu diabet nu trebuie să consume o masa fixă și constantă în carbohidrați, dar familia și pacientul trebuie să știe să adapteze doza de insulină în funcție de tipul și calitatea carbohidraților, ora de masă și glicemia de pornire. Aceste lucruri sunt explicate la externarea din clinică/secție, și,  în funcție de factorul de sensibilitate, raportul insulină – carbohidrati și durata de acțiune a tipului de insulină,  familia și pacientul să poată stabili doza de insulină pe care trebuie să o administreze.

Este extrem de important ca insulina preprandială să fie admistratată, după cum îi spune numele, înainte de masă, iar dacă la masa respectivă copilul are hipoglicemie, inițial se tratează hipoglicemia, ulterior se verifică glicemia, se admistrează insulina și masa. Omiterea unei admistrari de insulină la o masă/ săptămână – determină cresterea HbA1c cu 0.3-0.8%.

 

Preventie?

Pornind de la faptul că o rudă de gradul 1 al un pacient cu diabet tip 1 are un risc cu 15% mai mare de a dezvolta diabet pe toată perioada vieții, sau că 85% din pacienții nou diagnosticați nu au nici un caz de diabet în familie este destul de greu de vorbit despre prevenție.

Există o stadializare a diabetului, precum și o împarțire a populației în funcție de gradul de risc la care se pretează decelarea anticorpilor, cu scopul de prezeva cât mai mult funcția celulelor beta pancreatice și de a interveni la timp înainte ca cetoacidoza diabetică să se instaleze .

De asemenea, sunt studii în derulare în ceea ce privește copilul mic și preșcolarul și care evaluează avantajele vaccinarii anti Coxsackie tip B, creșterea toleranței imune sau suplimentarea cu probiotice, dar deocamdată sunt enumerate ca și studii în derulare.

 

Concluzii

– Diagnosticul de diabet nu se pune pe baza unei glicemii măsurate cu glucometru

– Copilul este dus la medic cât mai repede, dacă el consumă mai multă apa, urinează mai frecvent , consumă mai multe alimente, scade în greutate și asociază oboseala

– Dacă diagnosticul de diabet este confirmat, terapia cu insulină este obligatorie, și trebuie adaptată la valoarea glicemiei, aportul de glucide, activitatea fizică și starea de sănătate

– Omiterea unei doze de insulină /masă,  o dată pe săptămână, determină cresterea HbA1c cu pana la 0.8%

– HbA1c – este o analiză care arată echilibrul glicemic după diagnostic și care trebuie efectuată la 2 luni ideal, la 3 luni recomandat.