Dr. Horațiu Miclea, Medic primar Psihiatrie: Burnout-ul reprezintă o «colecție» de semne și de simptome psihice si somatice care se regrupează într-un sindrom

În cadrul celui de-ai 9-lea webinar CRED în Medicină, cu titlul: Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm,Dr. Horațiu Miclea, Medic primar Psihiatrie, a explicat ce înseamnă sindromul de stres profesional, prezentând simptomatologia, dar și răspunsul sistemului nervos în condiții de stres.

Dr. Horațiu Miclea deține o expertiză extinsă în Franța și România, având o carieră dedicată atât psihiatriei clinice, cât și expertizei judiciare. Activează ca medic psihiatru expert pe lângă Ministerul Justiției din Franța, fiind inclus pe lista de la Tribunalul Chambéry a medicilor specialiști responsabili cu evaluarea stării facultăților psihice sau corporale ale pacienților. De asemenea, Dr. Miclea colaborează cu NORD-Grupul Medical Provita, din România, unde contribuie la dezvoltarea programelor de psihiatrie și la inițiativele de sănătate mintală.

„Burnout-ul reprezintă o «colecție», cum o numim noi în semiologia medicală, de semne și de simptome psihice și somatice care se regrupează într-un sindrom. Psihosomatica este o disciplină academică, o specialitate care se ocupă cu abordarea corelativă a simptomatologiei psihice și somatice în sens de cauzalitate, dar și de corelație. Asta poate însemna că anumite simptome psihice produc consecințe somatice și viceversa”, a explicat medicul psihiatru.

„În cazul sindromului de stres profesional sau burnout, avem două tipuri de simptomatologii regrupate, psihice și respectiv somatice, de unde rezultă că vom avea o expresie clinică în diagnostic, care va fi în același timp psihică și somatică.”

„Stresul profesional cronic este parte integrantă din teoria stresului.”

În continuare, Dr. Horațiu Miclea a vorbit despre distincția dintre stresul pozitiv și stresul negativ: „În teoria stresului se acceptă o distincție, iar în plan clinic operăm un diagnostic diferențial între două tipuri de stres, eustresul (stresul pozitiv) și distresul (stresul negativ). Așadar, există un stres fiziologic, numit eustres, și există un stres patologic, așa numitul distres. În cadrul stresului profesional cronic, evident, suntem în situație de distres. Acest distres se manifestă în plan somatic prin așa numita hipersimpaticotonie, o activare a sistemului neurovegetativ autonom simpatic, care va fi stimulat în mod excesiv pentru a permite o mobilizare a resurselor necesare pentru a face față din ce în ce mai mult și din ce în ce mai performant.”

„Stresul negativ crește predispoziția la cancer și nu numai.”

Dr. Miclea a explicat legătura dintre stres și predispoziția la anumite probleme de sănătate, un subiect intens dezbătut în comunitatea medicală: „Această hipersimpaticotonie, care are ca efect o stimulare a glandei suprarenale și o descărcare în exces de cortizol, va avea drept consecință directă, în plan fiziopatologic, o acțiune nocivă pe diverse sisteme și organe. Vorbim aici, sub efectul distresului, despre o predispoziție la risc de cancer, ulcer gastroduodenal, hipertensiune arterială, pentru a aminti doar aceste patologii somatice mai frecvent întâlnite, dar și, generic vorbind, despre o acțiune de fragilizare în general a capacității de menținere a homeostaziei sistemelor și organelor, având ca și consecință  apariția sau favorizarea decompensării unor diverse patologii somatice foarte concrete, în care incidența stresului este recunoscută și acceptată ca atare, într-un mod absolut respectabil în comunitatea academică medicală și științifică. Dar stresul are un impact și asupra echilibrului psihic, având o acțiune etiopatogenetică de favorizare a apariției unor patologii psihice sau de favorizare a decompensării unor patologii preexistente, dar nemanifeste clinic. ” 

Din punct de vedere al stresului profesional manifestat în cadrul profesiilor medicale, Dr. Miclea a prezintat două concepte: imaginea de sine și reziliența.

„În sindromul de stres profesional cronic și în burnout are loc o depreciere a imaginii de sine. Una dintre capcane este că persoana care este antrenată în acest vârtej, în acest angrenaj infernal al performanței, în care trebuie să performeze din ce în ce mai eficace, dorind astfel să fie din ce în ce mai competitivă, sfârșește practic prin a se regăsi angrenată într-un cerc vicios al pierderii capacității de autoreglare. La un moment dat, sistemul psihic și somatic nu mai poate susține această stimulare excesivă, având loc o prabușire a resurselor, ceea ce va avea ca și consecință, printre altele și o depreciere a imaginii de sine, o diminuare a stimei de sine. Diminuarea stimei de sine predispune la depresie și la anxietate”, susține medicul.

„Cel de-al doilea concept, care reprezintă și o teorie în psihologie, estereziliența. Reziliența ne permite să avem o abordare dinamică a capacității unei persoane, atât în termeni de personalitate, cât și de funcționare psihică, de a rezista la stres”, a continuat acesta.

„Stresul profesional cronic – un epifenomen al societății moderne și postmoderne.”

„În mod cert, acest stres profesional cronic există în România, dar în măsură egală există și în alte tari, ca de exemplu în Franța. Nu este neapărat apanajul societății românești cu dificultățile sale. Aș spune că este un epifenomen al societății moderne și respectiv postmoderne, cu tot ceea ce aceasta presupune. Pentru a aminti doar câțiva din factorii stresogeni societali contemporani, voi aduce aici în discuție accelerarea mijloacelor de comunicare, deteriorarea relațiilor umane, relaționarea umană „înstrăinată” social, pierderea sau alienarea sensului pe care noi îl acordăm vieții. Toate acestea impactează această reziliență, pe care noi avem de fapt nu doar capacitatea, rezultând din tendința firească intrinsecă de reechilibrare pe care psihicul o deține, de a ne-o menține, dar și, în termeni de rol activ asumat, responsabilitatea de a ne-o cultiva”, a concluzionat Dr. Horațiu Miclea, Medic primar Psihiatrie.

___

Webinarul Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm a fost al nouălea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul NORD-Grupul Medical Provita.

Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.

Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro .