La cel mai recent webinar Ora specialistului, Dr. Lucian Câlmâc, medic primar Cardiologie, a abordat boala aerosclerotică periferică, pe care a identificat-o ca fiind o boală extrem de vastă. Webinarul, cu tema „Boala arterială periferică”, a avut loc în 4 aprilie.

„Din punctul de vedere al prezentării clinice, doar aproximativ o treime sunt pacienți claudicanți, restul au fenomene mai puțin specifice sau au forme asimptomatice, după cum, o foarte mică parte din pacienții, 1- 2%, au fenomene de ischemie critică. Evident, prognosticul cel mai prost îl au pacienții cu ischemie critică, în care doar 75% mai supraviețuiesc la un an. Alți 25% suferă amputații, practic, jumătate rămân în viață după un an și își păstrează integre membrele inferioare.”

Cum evaluăm un pacient cu simptome?

Medicul specialist cardiolog a explicat cum se realizează evaluarea unui pacient cu boală vasculară periferică: „Atunci când evaluăm un pacient care, evident, are simptome, încercăm să le clasificăm funcție de distanța pe care o poate parcurge, de prezența leziunilor trofice și de o serie de parametrii funcționali, precum presiunea la nivelul gleznei sau presiunea la nivelul halucelui, iar, în funcție de asta, se stabilesc o serie de corelații care sunt foarte importante atunci când încercăm să vedem ce putem să facem pentru a ameliora aceste probleme și implicit prognosticul bolnavului.”

Dr. Câlmâc a menționat că, începând cu acest an, s-a lansat un nou ghid al Societății Europene de Chirurgie Vasculară referitor la boala vasculară periferică: „Plecând de la formele asimptomatice și incluzând și formele cu simptome de tip claudicant, trebuie să evaluăm acest pacient, să încercăm să stabilizăm boala, să vedem ce impact are această afecțiune asupra capacității de mișcare și asupra calității vieții, să evaluăm și să modificăm pe cât se poate factorii de risc. În plus, este foarte important este să avem o discuție cu pacientul, pentru a vedea cât de mult este dispus să colaboreze în acest demers terapeutic. Datele referitoare la nivelul de activitate fizică și dorința pacientului de a adrea la măsurile propuse cu privire la ajustarea stilului de viață sunt foarte importante în acest management.”

Metoda de revascularizare trebuie adaptată pacientului

„Ulterior, cu ajutorul imagisticii non-invazive, în care angio tomografia are o importanță foarte mare, trebuie să vedem și cât de mult aceste leziuni se pretează a fi revascularizate, dacă putem să stabilim o metodă endovasculară sau chirurgicală de tratament, să vedem ce risc comportă aceste metode de revascularizare. Apoi, în funcție de răspunsul pacientului la metodele non-invazive(non-revascularizante), dacă răspunsul este insuficient și pacientul și-ar dori să poată meargă mai mult, și este dispus să facă aceste modificări de stil de viață, atunci îi oferim pacientului metoda de revascularizare adaptată situației pe care o are.”

Medicul specialist cardiolog a mai specificat că, managementul de revascularizare se integrează întotdeauna într-un management global al pacientului: „ […] mai ales atunci când persistă anumite simptome, și nu ne referim doar la simptomele de repaus, ne referim la simptome care afectează calitatea vieții sau care nu-i permit să-și asigure acest tratament prin mișcare”

 

Mersul – factorul cheie înainte și după revascularizare

Dr. Câlmâc i-a îndemnat pe medicii specialiști să integreze această măsură de prescriere a mersului, a activității fizice, în managementul global al pacientului, atât înainte, cât și după revascularizare: „Antrenamentul nu trebuie să înceteze după revascularizare, el trebuie să continue și ne va permite să vedem atunci când pacientul are din nou probleme și putem să intervenim printr-o nouă procedură de revascularizare.”

 „Adăugarea revascularizării la planul global reușește să îmbunătățească intervalul de mers până la apariția claudicației; foarte important este faptul că reduce necesarul revascularizării ulterioare și îmbunătățește calitatea vieții, conform evaluării realizate prin diferite formulare.” a completat medicul.

Managementul pacientului cu ischemie critică/amenințătoare

„În ghidul cu privire la managementul pacientului cu ischemie amenințătoare la nivelul membrului inferior, există un algoritm care ne spune când este bine să luăm în discuție revascularizarea pentru a obține, în primul rând, ameliorarea defectelor trofice.”

„În formele cu ischemie critică, revascularizarea trebuie să vină repede în planul de tratament având ca scop asigurarea unei continuități a traiectului arterial de la nivel inghinal până după gleznă, și eliminarea eventualelor stenoze în amonte sau în aval care ar putea limita fluxul sangvin la nivelul acestui ax. Modalitatea de revascularizare poate să fie endovasculară, chirurgicală, dar foarte frecvent și hibridă, integrând beneficiile celor două metode de revascularizare și încercând să diminueze riscurile fiecăreia în parte”, conchide Dr. Lucian Câlmâc.

***

Webinarul Boala arterială periferică a fost organizat în cadrul platformei EventsMax.ro, cu suportul NORD – Grupul Medical Provita.

EventsMax.ro este un produs Oameni și Companii.