LADA sau diabetul latent autoimun al adultului reprezintă o formă particulară și adesea subdiagnosticată de diabet zaharat. Acest tip de diabet prezintă o importanță semnificativă în peisajul diabetului, deoarece combină caracteristicile atât ale diabetului zaharat tip 1 cât și 2, spune Dr. Oana Pop, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Hyperclinica Medlife Oradea, într-un material realizat pentru platforma RoDiabet.ro.

Este foarte important să se diagnosticheze corect LADA, deoarece de cele mai multe ori acesta poate fi confundat cu un diabet zaharat tip 2, ceea ce va duce la o terapie ineficientă și întârzierea gestionării adecvate a afecțiuni. Persoanele care suferă de LADA prezintă un risc mult mai crescut de a dezvolta complicații specifice diabetului tip 1, cum ar fi cetoacidoza  și pot beneficia de terapii cu insulină mult mai devreme decât persoanele care suferă de diabet zaharat tip 2.

 Diabetul zaharat reprezintă o afecțiune metabolică care se caracterizează în special prin hiperglicemie cronică, adică creșterea la nivele alarmante ale glucozei în sânge. Hiperglicemia survine atunci când organismul :

  • nu produce suficientă insulină – DZ tip 1 – ,
  • nu utilizează eficient insulina produsă – DZ tip 2 –
  • în cazul LADA când sistemul imunitar atacă celulele producătoare de insulină – celule beta – ceea ce poate fi asemănat chiar cu DZ tip 1.

Diferențe între diabetul tip 1, tip 2 și LADA

  • DZ tip 1 – se caracterizează prin distrugerea celulelor beta din pancreas de către sistemul imunitar, ceea ce are drept consecință o producție inexistentă de insulină. Apare adesea în copilărie/ adolescență și necesită tratamentul cu insulină;
  • DZ tip 2 – survine în situațiile când organismul nu utilizează eficient insulina produsă sau nu produce suficientă insulină pentru a menține nivelul de glucoză în sânge în limite normale;
  • LADA – reprezintă o formă particulară care îmbină caracteristici atât ale diabetului de tip 1 cât și de tip 2. De cele mai multe ori acest tip de diabet necesită terapie cu insulină.

Trebuie subliniat că diabetul a devenit o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Conform OMS aproximativ 422 milioane de oameni sufereau de diabet în 2014, iar previziunile sugerează o creștere semnificativă a acestei cifre în următorii ani. Impactul diabetului asupra sănătății publice este enorm, cu complicații grave precum boli cardiovasculare, neurologice, renale și oculare. Costurile economice și sociale asociate cu diabetul zaharat sunt semnificative, din acest motiv este esențial a se realiza prevenția și gestionarea corespunzătoare a acestei boli.

 Caracteristici distinctive ale LADA

Principala caracteristică este autoimunitatea – asemenea diabetului de de tip 1, LADA implică o reacție autoimună, unde sistemul imunitar atacă celulele beta din pancreas care produc insulină. Anticorpii sprecifici pentru LADA includ:

    • Anticorpii împotriva insulinei – IAA –
    • Anticorpii împotriva glutamat decarboxilazei – GADA –
    • Anticorpii împotriva tirozin-fosfatazei IA-2
    • Anticorpii împotriva zinc – transportorului 8 – ZnT8A.

Detectarea oricăruia dintre acești anticorpi sugerează o reacție autoimună împotriva celulelor beta. Testarea acestora este esențială pentru diagnosticarea LADA.

  1. Debut la vârsta adultă – LADA debutează de cele mai multe ori după vârsta de 30 de ani;
  2. Necesitatea tardivă a terapiei cu insulină – în timp ce persoanele cu diabet tip 1 necesită imediat după diagnosticare insulină, persoanele care suferă de LADA pot menține producția de insulină pentru o perioadă mai lungă, dar vor necesita ulterior terapie cu insulina pe măsura ce boala progresează.

Cauze LADA

Cauzele diabetul latent autoimun al adultului pot fi:

  1. Genetice – LADA prezintă o componentă genetică, care poate predispune la apariția acestei forme de diabet. Anumite gene pot crește susceptibilitatea la o reacție autoimună împotriva celulelor beta pancreatice care produc insulină, dar nu garantează dezvoltarea LADA;
  2. Autoimunitatea – principalul factor cauzal în LADA este autoimunitatea. Sistemul imunitar va ataca celulele beta secretoare de insulină, ceea ce poate duce la o secreție insuficientă de insulină, având drept rezultat – hiperglicemia – care va duce la instalarea diabetului.

Factori de risc

  1. Vârsta – LADA este cel mai frecvent diagnosticat la adulții după vârsta de 30 de ani. Totuși poate surveni și la vârste mai înaintate;
  2. AHC – antecedente heredocolaterale /familiale – prezența diabetului zaharat în special de tip 1 sau LADA în familie, poate duce la dezvoltarea LADA;
  3. Factori de mediu – de exemplu, expunerea la agenți infecțioși sau substanțe chimice, ar putea contribui la declanșarea reacției autoimune în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

 

Simptome și Diagnostic

LADA prezintă simptome similare altor forme de diabet zaharat, care includ:

  • Poliurie – nevoia imperioasă de a urina frecvent;
  • Polidipsie – sete excesivă și necesitatea de a consuma cantități mari de apă;
  • Polifagie – ingestie alimentară excesivă care va duce la creștere ponderală;
  • Scădere în greutate cu toate că poate exista un apetit crescut;
  • Oboseala accentuată;
  • Vedere încețoșată – modificări în acuitatea vizuală;
  • Cicatrizare lentă – rănile se vindecă mai greu;
  • Infecții urinare frecvente.

Este important de subliniat că simptomele LADA pot surveni mai lent decât în diabetul tip 1 și de cele mai multe ori sunt confundate cu diabetul tip 2, ceea ce va face diagnosticarea esențială.

Proceduri de diagnostic

Diagnosticul LADA implică mai multe etape:

  • Istoric medical și examinare fizică – medicul va examina simptomele și istoricul medical dar și factorii de risc ai persoanei ;
  • Testarea glicemiei – se va testa glicemia pentru a se evidenția existența sau nu a hiperglicemiei;
  • Teste de laborator – anticorpii specifici ai LADA – IAA, GADA, IA-2 si ZnT8A, pot fi detectați prin teste serologice;
  • Teste pentru evidențierea insulinei în celula beta – se va evalua nivelul de insulină și funcția pancreasului în producerea de insulină;
  • Alte evaluări medicale – pentru a exclude alte condiții medicale sau complicații asociate diabetului zaharat.

Tratamentul LADA

LADA implică o reacție autoimună împotriva celulelor beta pancreatice, care sunt responsabile pentru producerea de insulină. Deoarece această formă de diabet este caracterizată de autoimunitate, terapia de bază este adesea insulina.

Opțiunile de tratament includ:

  • Terapia cu insulină – deoarece celulele beta sunt distruse în mod progresiv, majoritatea persoanelor care suferă de LADA, vor necesita terapia cu insulină;
  • Tratamentele bazate pe autoanticorpi – în unele cazuri, se pot utiliza tratamente care vizează scăderea reacției autoimune. Tratamentele acestea sunt în curs de cercetare și dezvoltare, iar utilizarea lor este mai puțin răspândită față de terapia cu insulină. Aceste terapii au ca scop reducerea reacției autoimune și încetinirea distrucției celulelor beta. Exemple de astfel de terapii sunt terapiile imunosupresoare – corticosteroizi, ciclosporina, azatioprina – , imunoterapia cu celule T sau terapii bazate pe anticorpi monoclonali, dar și medicamente antiinflamatoare precum inhibitorii factorului de necroză tumorală – TNF – care pot fi utilizați în reducerea inflamației asociate cu reacția autoimună. Aceste terapii pot prezenta efecte adverse semnificative și necesită supraveghere medicală atentă.
  • Dieta – alimentația joacă un rol esențial în gestionarea LADA. Monitorizarea atentă a consumului de glucide și a nivelului glucozei sangvine se realizează și prin planificarea atentă a meselor;
  • Exercițiile fizice – activitatea fizică regulată poate ajuta la menținerea nivelului de glucoză în limite normale și evident la gestionarea greutăîii.

 

Impactul LADA asupra vieții cotidiene și calității vieții

 LADA reprezintă o afecțiune care poate prezenta un impact semnificativ asupra vieții cotidiene și calității vieții. Pentru a îmbunătății calitatea vieții și a prevenii complicațiile, persoanele care suferă de LADA trebuie să adopte o abordare personalizată pentru gestionarea diabetului zaharat și anume să prezinte o colaborare eficientă cu medicul curant, să adopte un stil de viață sănătos și să mențină o atitudine psihică pozitivă. Prevenția și gestionarea LADA pot ajuta persoana cu diabet să ducă o viață activă, să își mențină bunăstarea pe termen lung, să evite complicațiile și să își îmbunătățescă calitatea vieții.

 

Managementul LADA și consilierea acestuia

 Educația și consilierea în gestionarea LADA dar și îmbunătățirea calității vieții persoanei cu diabet joacă un rol esențial. Persoana cu diabet trebuie să:

  • Înțeleagă boala și controlul glicemic – este foarte importantă educația medicală în acest sens pentru calitatea vieții și controlul bolii;
  • Managementul bolii – persoana cu diabet trebuie să învețe cum să își administreze corect insulina sau alte medicamente, cum să își planifice mesele sanatoase și să realizeze ajustări în funcție de nevoile sale individuale;
  • Abordarea stresului și emoțiilor – consilierea este importantă în gestionarea stărilor care pot influența în sens negativ boala.

 

Text realizat de Dr. Oana Pop, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Hyperclinica Medlife Oradea, pentru platforma RODIABET. Mai multe materiale interesante despre diabet puteți găsi pe conturile sociale ale Dr. Oana Pop: https://www.facebook.com/dr.oanapop și https://www.instagram.com/dr.oana_pop/.