”Disbioza intestinală, caracterizată prin modificări ale microbiomului intestinal, a fost asociată cu diabetul zaharat de tip 2 (DZT2). În ultimii ani, cercetările au evidențiat legături între compoziția microbiomului intestinal și metabolismul glucozei, inflamația și rezistența la insulină, toate fiind factori implicați în patogeneza DZT2”, spune Dr. Oana Pop, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Hyperclinica Medlife Oradea, într-un material realizat pentru platforma RoDiabet.ro.

Mecanisme implicate:

  1. Inflamația cronică : Disbioza intestinală poate conduce la o creștere a permeabilității intestinale și la activarea răspunsului inflamator cronic. Această inflamație persistentă poate contribui la rezistența la insulină și la deteriorarea celulelor beta pancreatice.
  2. Modificări metabolice: Compoziția microbiomului intestinal poate influența metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină prin producerea de metaboliți și substanțe bioactive, care pot afecta direct sau indirect homeostazia glucozei.
  3. Interacțiuni intestin-creier: Microorganismele intestinale pot comunica cu sistemul nervos central prin intermediul axei intestin-creier și pot influența reglarea apetitului, metabolismul energetic și funcția pancreatică.

Strategiile terapeutice care vizează corectarea disbiozei intestinale pot oferi o nouă abordare în managementul DZT2. Acestea pot include utilizarea probioticelor, prebioticelor, antibioterapiei selective și modificări ale dietei pentru promovarea unui microbiom intestinal sănătos.

Înțelegerea rolului disbiozei intestinale în patogeneza DZT2 reprezintă o provocare importantă, dar și o oportunitate pentru dezvoltarea unor noi strategii terapeutice. Identificarea și abordarea disfuncțiilor microbiomului intestinal ar putea reprezenta o componentă crucială în prevenția și tratarea DZT2.

 

Bibliografie:

  1. Cani, P.D., Amar, J., Iglesias, M.A., et al. (2007). Metabolic endotoxemia initiates obesity and insulin resistance. Diabetes, 56(7), 1761-1772.
  2. Karlsson, F.H., Tremaroli, V., Nookaew, I., et al. (2013). Gut metagenome in European women with normal, impaired and diabetic glucose control. Nature, 498(7452), 99-103.
  3. Mardinoglu, A., Wu, H., Bjornson, E., et al. (2018). An integrated understanding of the rapid metabolic benefits of a carbohydrate-restricted diet on hepatic steatosis in humans. Cell Metabolism, 27(3), 559-571.
  4. Musso, G., Gambino, R., Cassader, M. (2010). Interactions between gut microbiota and host metabolism predisposing to obesity and diabetes. Annu Rev Med, 62, 361-380.
  5. Turnbaugh, P.J., Ley, R.E., Mahowald, M.A., et al. (2006). An obesity-associated gut microbiome with increased capacity for energy harvest. Nature, 444(7122), 1027-1031.

 

Text realizat de Dr. Oana Pop, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Hyperclinica Medlife Oradea, pentru platforma RODIABET. Mai multe materiale interesante despre diabet puteți găsi pe conturile sociale ale Dr. Oana Pop: https://www.facebook.com/dr.oanapop și https://www.instagram.com/dr.oana_pop/.