Boala cronică de rinichi (BCR) afectează capacitatea rinichilor de a elimina toxinele și de a menține echilibrul metabolic. Dieta joacă un rol esențial în gestionarea progresiei bolii, iar managementul aportului de proteine este o componentă crucială a acesteia. Proteinele contribuie la formarea produselor reziduale metabolice, care pot exacerba complicațiile și simptomele BCR.

Importanța restricției proteice
Reducerea aportului de proteine în dieta pacienților cu BCR poate:
  • Reduce acumularea de produși azotați (în special ureea) și de toxine uremice.
  • Minimiza stresul metabolic asupra rinichilor.
  • Preveni malnutriția proteino-calorică (MPC), care este frecvent asociată cu BCR.

Recomandări privind aportul proteic
Recomandările pentru aportul de proteine variază în funcție de stadiul bolii cronice de rinichi:

Stadiile 1-2:
  • Aportul proteic poate fi aproape de cel normal, adică 0,8-1 g proteine/kg corp/zi.
  • Este importantă prioritizarea proteinelor de înaltă calitate (cu valoare biologică ridicată).
Stadiile 3-4:
  • Aportul proteic recomandat este de 0,6-0,8 g proteine/kg corp/zi.
  • O dietă hipoproteică ajută la reducerea produselor metabolice toxice.
Stadiul 5 (fără dializă):
  • Restricția proteică este mai strictă, la aproximativ 0,3-0,6 g proteine/kg corp/zi.
  • Se pot utiliza suplimente speciale (ketoacizi) pentru a preveni deficiențele nutriționale.
Pacienții la dializă:
  • Aportul proteic trebuie crescut la 1-1,2 g proteine/kg corp/zi pentru a compensa pierderile proteice din timpul dializei.
Alegerea surselor de proteine
Proteinele trebuie să provină din surse de înaltă calitate pentru a maximiza sinteza proteică și a minimiza formarea de reziduuri metabolice:

Surse de proteine de înaltă calitate:

  • Ouă, pește, carne slabă, lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
  • Produse vegetale precum soia, quinoa și linte (cu moderare).
Surse de proteine cu conținut redus de fosfor:
  • Optează pentru carne albă și pește față de carnea roșie.

Evită lactatele bogate în fosfor (ex. brânză maturată).

Monitorizarea echilibrului nutrițional
Dietele hipoproteice pot duce la risc de malnutriție, de aceea este importantă:
  • Monitorizarea stării nutriționale, prin evaluarea albuminei serice, masei musculare și greutății corporale.
  • Suplimentarea cu aminoacizi sau ketoacizi
  • Pentru a sprijini sinteza proteică fără a crește povara metabolică.
Personalizarea dietei
Planul alimentar trebuie adaptat în funcție de:
    • Vârstă, greutate corporală și nivel de activitate fizică.
    • Comorbidități (diabet, hipertensiune arterială).
    • Parametrii biochimici (uree, creatinină, fosfor, potasiu).

Educația pacienților
Educația nutrițională este esențială pentru a asigura complianța pacienților la dietă. Aceasta include:

    • Informarea despre citirea etichetelor produselor alimentare pentru a identifica conținutul proteic.
    • Exemple practice de meniuri și rețete adaptate la nevoile lor.
    • Identificarea alimentelor bogate în fosfor și potasiu care trebuie evitate.

Managementul proteinelor în dieta pacienților cu BCR este o balanță delicată între reducerea sarcinii metabolice asupra rinichilor și prevenirea malnutriției. Colaborarea dintre pacient, medic și dietetician este esențială pentru atingerea unui echilibru optim. Planurile dietetice personalizate și monitorizarea regulată sunt cheia pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu BCR.

Material realizat de Dr. Oana Pop, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Hyperclinica Medlife Oradea, pentru platforma RODIABET. Mai multe materiale interesante despre diabet puteți găsi pe conturile sociale ale Dr. Oana Pop: https://www.facebook.com/dr.oanapop și https://www.instagram.com/dr.oana_pop