Oamenii de știință au dezvoltat o insulină „inteligentă”, care răspunde la schimbarea nivelului de zahăr din sânge în timp real și ar putea revoluționa tratamentul pentru milioane de oameni cu diabet de tip 1 din întreaga lume.

În prezent, pacienții trebuie să își administreze insulină sintetică de până la 10 ori pe zi pentru a supraviețui. Fluctuația constantă între nivelurile ridicate și scăzute ale zahărului din sânge poate duce la probleme de sănătate fizică pe termen scurt și lung, iar lupta de a menține nivelurile stabile le poate afecta, de asemenea, sănătatea mintală.

Oamenii de știință au găsit o soluție despre care experții spun că se apropie de un remediu pentru diabetul de tip 1, pe cât ar putea orice terapie medicamentoasă: insulina inteligentă care stă latentă în organism și intră în acțiune doar atunci când este nevoie.

Cercetătorii din SUA, Australia și China au conceput cu succes insuline noi care imită răspunsul natural al organismului la schimbarea nivelului de zahăr din sânge și răspund instantaneu în timp real.

Insulinele standard stabilizează nivelul zahărului din sânge atunci când intră în organism, dar odată ce și-au făcut treaba, de obicei nu pot ajuta în fluctuațiile viitoare. Înseamnă că pacienții trebuie adesea să-și injecteze din nou mai multă insulină în doar câteva ore.

Noile insuline sensibile la glucoză (GRI) devin active numai atunci când există o anumită cantitate de zahăr în sânge pentru a preveni hiperglicemia (glicemia ridicată). Ele devin din nou inactive atunci când nivelurile scad sub un anumit punct, evitând hipoglicemia (glicemia scăzută). În viitor, pacienții ar putea avea nevoie de insulină doar o dată pe săptămână, cred experții.

Oamenii de știință din spatele insulinelor inteligente au primit granturi de milioane de lire sterline pentru a-și accelera dezvoltarea. Finanțarea provine de la Tip 1 Diabetes Grand Challenge, un parteneriat între Diabetes UK, JDRF și Steve Morgan Foundation, în valoare de 50 de milioane de lire sterline și are ca scop investiții în cercetarea de ultimă oră,  pentru a ajuta la găsirea de noi tratamente pentru diabetul de tip 1.

Dr. Tim Heise, vicepreședinte al grupului consultativ științific a spus că insulina inteligentă poate anunța o nouă eră în războiul împotriva diabetului: „chiar și cu insulinele moderne disponibile în prezent, persoanele care trăiesc cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să depună mult efort în gestionarea diabetului în fiecare zi pentru a găsi un echilibru bun între controlul glicemic acceptabil, pe de o parte, și evitarea hipoglicemiei, pe de altă parte.

„Insulinele sensibile la glucoză – așa-numitele inteligente – sunt considerate ”Sfântul Graal” al insulinei, deoarece sunt atât de aproape de un remediu pentru diabetul de tip 1, pe cât ar putea orice terapie medicamentoasă.”

Aproape 3 milioane de lire sterline au fost acordate pentru șase proiecte de cercetare care au dezvoltat diferite tipuri de insuline inteligente, pentru echipe de la Universitatea Stanford din SUA, Universitatea Monash din Australia și Universitatea Zhejiang din China. Scopul este de a accelera dezvoltarea și de a lansa teste cât mai curând posibil.

Fiecare proiect își propune să ajusteze insulina inteligentă pentru a acționa mai rapid și mai precis, ușurând o parte sau toată povara uriașă a gestionării diabetului de tip 1 și reducând riscul de complicații pe termen lung. Patru dintre proiecte sunt concentrate exclusiv pe testarea GRI.

Un al cincilea a dezvoltat o nouă insulină ultrarapidă, cu acțiune scurtă. Chiar și cu cele mai rapide insuline disponibile acum, există încă o întârziere între administrarea medicamentului și momentul în care începe să acționeze asupra glucozei din sânge. Acest lucru poate duce la creșterea glicemiei la niveluri nesigure, înainte ca insulina să poată acționa pentru a o scădea.

Insulinele mai rapide sunt, de asemenea, necesare pentru a îmbunătăți funcția pompelor de insulină și a tehnologiei hibride cu buclă închisă, un sistem care se bazează pe insulina stocată, care răspunde în timp real la schimbarea nivelului de glucoză din sânge.

Al șaselea proiect se concentrează pe o proteină care combină insulina cu un alt hormon, glucagonul. Spre deosebire de insulina, care ajută la eliminarea glucozei din sânge, glucagonul stimulează ficatul să elibereze mai multă glucoză atunci când nivelurile din sânge sunt scăzute. Includerea ambilor hormoni într-o singură formulă ar putea menține stabile nivelurile de glucoză, lucrând pentru a preveni nivelurile ridicate și scăzute ale glucozei din sânge.

„Cele șase noi proiecte de cercetare finanțate abordează deficiențe majore în terapia cu insulină”, a spus Heise. „Prin urmare, aceste proiecte de cercetare, dacă au succes, ar putea să anunțe o nouă eră în terapia cu insulină.”

Rachel Connor, directorul parteneriatelor de cercetare la JDRF UK, a declarat: „Deși insulina salvează vieți de peste 100 de ani, iar cercetările anterioare au condus la schimbări importante pentru persoanele cu tip 1, încă nu este suficient de bună gestionarea nivelurilor de glucoză cu insulină; este foarte greu și este timpul ca știința să găsească modalități de a ridica această povară. „Imaginându-ne o lume în care insulinele pot răspunde la schimbarea nivelurilor de glucoză în timp real, sperăm că aceste șase proiecte vor ajuta la crearea acelei noi realități, scutindu-i de greutăți pe cei care trăiesc cu această afecțiune astăzi. ”

Dr Elizabeth Robertson, director de cercetare la Diabetes UK, a declarat că proiectele au potențialul de a revoluționa tratamentul diabetului de tip 1:  „Prin sprijinirea acestor proiecte de cercetare inovatoare, ne propunem să dezvoltăm noi insuline care imită mai îndeaproape răspunsurile naturale ale organismului la schimbarea nivelului de zahăr din sânge. Acest lucru ar putea reduce semnificativ provocările zilnice legate de gestionarea diabetului de tip 1 și ar putea îmbunătăți atât sănătatea fizică, cât și mentală a celor care trăiesc cu această afecțiune. Sperăm că această cercetare va duce la progrese care vor schimba viața în îngrijirea diabetului de tip 1.”

 

Sursa: Theguardian.com