Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât (1) și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună. Cu toate acestea aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât. În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia) (2). Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, declarată de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind a treia cauză de deces la nivel mondial.

Am stat de vorbă cu Dr. Ileana Brînză, Medic primar Medicina Familiei, Vicepreședinte AREPMF, despre cum putem reduce impactul rezistenței la antibiotice.

 

Care sunt principalele recomandări la nivel global cu privire la utilizarea antibioticelor?

Pentru a sprijini administrarea antibioticelor la nivel local, național și global și pentru a reduce rezistența la agenții antimicrobieni, OMS a stabilit, în anul 2017, trei categorii de recomandare a antibioticelor (3). Astfel, la categoria antibioticelor accesibile, OMS a realizat o listă cu antibioticele care au reprezentat prima sau a doua alegere, disponibile pe scară largă, accesibile și de calitate garantată. Sub suprveghere au fost listate clasele de antibiotice care prezintă un potențial mai mare de rezistență, recomandate ca tratament de prima sau a doua alegere numai pentru indicații specifice, limitate. A treia categorie de recomandare o reprezintă antibioticele de rezervă, opțiuni de „ultimă instanță”, pentru care se recomandă utilizare individualizată pentru contexte și pacienți cu specificitate mare, atunci când toate alternativele au eșuat.

De asemenea, tratementul antibiotic, indiferent de etiologie trebuie să respecte câteva principii generale precum:

  • Antibiograma reprezintă standardul de aur în alegerea antibioticului!
  • Tratamentul antibiotic se institue când infecția bacteriană este susținută de argumentele clinico – biologice sau constituie o urgență pentru prognosticul bolnavului.
    • Antibioticoterapia „de acoperire; de rutină; de teamă” crește riscul dezvoltări rezistenței antimicrobiene!
  • Prescriere empirică, dar inteligentă! Se alege antibioticul cu activitate comparabilă, care pătrunde şi realizează concentraţii active la locul infecţiei, are toxicitate redusă și afectează cel mai puțin flora bacteriană intestinală.
  • Prescriere adecvată ca doză, ritm, durată, cale de administrare.
    • Adaptarea prescrieri la vârsta și eventualele co-morbidități ale pacientului!
    • Adaptarea prescrieri în sarcină!
  • Tratamentul antibiotic se evaluează după 3-5 zile de la instituire.
  • Recomandări conforme cu unele elemente de farmacocinetică, farmacodinamie sau biodisponibilitate  pot modifica rezultatul terapeutic.
    • Ex: – alimentele influențează negativ absorbția (ampicilina administrată pe stomacul plin îi scade absorbția cu 30%).
      • băuturile acide, vinul – influențează stabilitatea unor medicamente instabile la pH acid (ampicilina, oxacilina).

Există anumite principii de asociere a antibioticelor?

Asocierile justificate de antibiotice pot fi făcute în următoarele situații: infecţii polimicrobiene (intraperitoneale, pelvine, etc), infecții greu de sterilizat (endocardite), infecții la imunodeprimați; pentru a se evita apariţia rezistenţei microbilor la antibioticele cu care se face tratamentul (tuberculoză, dacă se utilizează unele antibiotice ca de exemplu vancomicina, aminoglicozidele, fosfomicina); pentru lărgirea spectrului de activitate antimicrobiană (ex. penicilina + aminoglicozidele este eficace pe toţi cocii şi pe toţi bacilii, atât Gram-pozitivi, cât şi Gram-negativi); terapia iniţială a pacienţilor neutropenici, sau, dacă natura exactă a infecţiei nu este clară; pentru scăderea toxicităţii.

Este important de știut că administrarea profilactică a antibioticelor se face doar în anumite situații, printre care: profilaxia reumatismului articular acut (RAA), profilaxia endocarditei infecțioase, profilaxia tuberculozei la subiecții expuși (contacți apropiați), profilaxia infecțiilor recurente ale tractului urinar, profilaxia în cursul intervenţiilor chirurgicale pe organele interne.

Există și cazuri de asocieri nerecomandate: nu se asociază antibiotic bactericid cu cel bacteriostatic, nu se asociază  două antibiotice cu toxicitate similară sau cu spectru ultralarg.

Ce este rezistența antimicrobiană?

Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creșterii severității bolii și chiar de moarte. Nerespectarea principiilor de management enumerate contribuie la apariția rezistenței antimicrobiene.

Rezistența antimicrobiană poate fi:

  • Primară (intrinsecă) – structura microorganismului îl protejează de acțiunea antimicrobiană.
  • Secundară (dobândită) – adaptarea microorganismului la mediu pentru administrarea unui antibiotic îl forțeze să se adapteze sau să moară.

Microorganismele rezistente la antimicrobiene, care sunt responsabile de infecţiile asociate asistenţei medicale și infecţii la pacienţii din afara sistemului de sănătate, pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoşi, la animale de companie, în mediul înconjurător sau la animalele utilizate ca sursă de hrană sau alte alimente.

Care sunt instituțiile responsabile de monitorizarea rezistenței antimicrobiene?

Monitorizare rezistenței antimicrobiene în Europa este asigurată de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) prin rețeaua EARS-Net care cuprinde toate cele 28 de state membre UE plus Islanda şi Norvegia.

EARS-Net activează coordonat cu alte reţele aferente precum ECDC: The European Surveillance of Antimicrobial Consumption Network (ESAC-Net) și Healthcare-Associated Infections Surveillance Network (HAI-Net) și colaborează cu  European Society of Microbiology and Infectious Diseases (ESCMID) și EUCAST (înfiinţat pentru armonizarea breakpoint-urile antimicrobiene clinice), susţinut de ECDC şi ESCMID.

îEARS-Net joacă un rol important în conştientizarea RAM la nivel politic, la nivelul sistemelor de sănătate publică, comunităţii ştiinţifice și publicului general. De asemenea, EARS-Net elaborează un raport anual şi publicaţii ştiinţifice la care țările participante au acces liber.

Cât de importantă este comunicare medic-pacient?

Reușita tratamentului antibiotic depinde și de conștientizarea pacientului în privința mijloacelor de apărare aflate la îndemâna sa: aprofundarea cunoștințelor privind afecțiunile-țintă pentru antibiotice și evitarea recurgerii necontrolate la antimicrobiene.

Pentru a crește complianța pacientului care prezintă o boală infecțioasă este util să oferim argumente obiective, cum ar fi interpretarea valorilor proteinei C reactive în funcție de afecțiune. Furnizarea informațiilor despre simptomatologie permite pacientului să-și seteze în mod realist așteptările, astfel încât să ne asigurăm că va urma tratamentul corect și complet.  Este important ca pacientul să știe că infecșiile urechii pot dura aproximativ 4 zile, durerile în gât până la o săptămână, o răceală obișnuită poate prezenta simptome cam o săptămână și jumătate, infecțiile sinusurilor până la 2 săptămâni și jumătate, iar tusea (care apare deseori după o răceală), până la 3 săptămâni (4).

 

Referințe

(1). Reckitt. Respiratory Study Global Report. Reckitt/Harris Interactive. May 2022. Data on files; Worrall, Graham J. Acute sore throat. Canadian family physician Medecin de famille canadien vol. 53,11 (2007): 1961-2

(2). https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext

(3). OMS, Organizația Mondială a Sănătății 20th WHO Essential Medicines List, March 2017. Available at: http://www.who.int/medicines/publications/essentialmedicines/en/

(4). http://www.hse.ie/eng/services/news/Get_better_without_antibiotics_leaflet.pdf și http://www.rcgp.org.uk/clinical-and-research/target-antibiotics-toolkit/patient-information-leaflets.aspx

Bibliografie

  1. Algoritmi de practică pentru medicul de familie vol II, Coordonator Coriolan Ulmeanu, Editura ”Amaltea” 2019
  2. Carmen Mihaela Dorobăţ, Mihaela Cătălina Luca, Egidia Gabriela Miftode, Daniela Leca, Carmen Doina Manciuc, Mihnea HurmuzacheBoli infecţioase Diagnostic și Tratament Editura “Gr.T.Popa”, U.M.F. Iaşi 2012
  3. ECDC Antimicrobial resistance surveillance in Europe. Annual report of the European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net) 2015
  4. http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2017/bacteria-antibiotics-needed/en/
  5. http://www.who.int/campaigns/world-antibiotic-awareness-week/quiz/en/quiz
  6. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs194/en/
  7. http://ecdc.europa.eu/en/Pages/home.aspx