Dr. Antoniu Petriș a transmis un mesaj prin intermediul comunității CardiologieModerna.ro, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, oficiată anual pe data de 29 septembrie, încă din anul 2000, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii. Antoniu Octavian Petriș este medic primar cardiolog, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași și Șeful Secției Clinice de Cardiologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon”, Iași.

Mesajul de conștientizare al World Heart Day de anul acesta, Use your heart to connect! – Folosește-ți inima pentru a te conecta! aduce în atenție ceea ce s-a remarcat în mod evident pe un background pandemic de aproximativ 2 ani de zile, și anume, telemedicina, dar și dispozitivele digitale ce au devenit indispensabile în monitorizarea bolilor de inimă, acasă și la spital și, prin urmare, în legătura medic-pacient.

Medicul amintește ceea ce ar fi primul dispozitiv și la îndemâna celor mai mulți dintre noi, respectiv telefonul mobil: ”S-a văzut în context pandemic ce utilă a fost comunicarea medic-pacient astfel stabilită şi care a utilizat diverse formate, de la SMS la WhatsApp sau Messenger, ca să enumăr doar câteva dintre acestea. Comunicarea implică şi solicitarea de ajutor acut prin 112, cât şi transmiterea de către dispecer, de exemplu, a instrucţiunilor de intervenţie oferite de cel prezent lângă victima aflată în stop cardio-respirator, pentru efectuarea corectă a manevrelor de acordare a unui suport vital de bază. Acestea chiar şi în condiţiile în care se discută despre necesitatea intensificării eforturilor de a instrui cât mai multe persoane care să cunoască efectuarea resuscitării cardio-pulmonare.”

Un dispozitiv de care pacienții care se cunosc ca suferind de afecțiuni cardiace nu ar trebui să se lipsească este tensiometrul, așa cum evidențiază cardiologul. ”Tensiometrul este un alt instrument extrem de valoros pentru monitorizarea valorilor tensiunii arteriale. Determinarea valorilor acesteia la domiciliu oferă informaţii importante referitoare la eficienţa tratamentului recomandat şi întreţine un nivel înalt de conştientizare a faptului că hipertensiunea arterială este un factor de risc care trebuie şi poate fi supravegheat în mod continuu.”

Medicul a enumerat câteva instrumente care au devenit populare în ultima vreme, cu adevărat funcționale, dar a remarcat și o anume neliniște indusă pacienților de informațiile voit false care abundă în mediul online. ”Pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă, autocântărirea este o metodă utilă de identificare precoce a congestiei, iar un cântar electronic este bine de avut în vedere ca instrument de monitorizare. Pandemia actuală a adus pulsoximetrul în casele unor numeroşi cetăţeni, cu sau fără patologie cardio-vasculară cunoscută, iar termometrizarea utilizează în acest moment doar termometre electronice sau, de acum dispozitivele deja intrate în legendă, termoscanerele de magazin. Deşi intens mediatizate ca instrumente de identificare şi monitorizare a aritmiilor, smartwatch-urile sunt în continuare recomandate cu indicaţii legate de fibrilaţia atrială. În zilele noastre, în care conectarea la mediul online, la instantaneu şi la tot ce ţine de actualitate, interesul legat de auto-supravegherea medicală a pătruns adânc în modul de interacţiune medic-pacient, pacient-simptomatologie, sporind informarea, dar deseori și,… impacienţa.”

Dr. Antoniu Petriș a revenit asupra a ceea ce este imperativ în realizarea prevenției, referindu-se la câteva măsuri clasice prin familiaritatea cu care tuturor ne rezonează termenii ce le descriu, dar la fel de actuale, prin importanța lor pentru sănătatea inimii și prelungirea vieții. Măsuri vitale.
”Ne referim la obiceiuri care te ţin în viaţă, dar dau şi viaţă anilor pe care îl câştigi în urma unei prevenţii care poate fi primară, secundară sau terţiară şi de ce nu… primordială. Această prevenţie primordială include crearea condițiilor optime de viață, adică o serie de măsuri referitoare la alimentația adecvată, la activitatea fizică adecvată, la relaxare și la combaterea fumatului și a altor dependențe, iar eficiența prevenției crește prin aplicarea acestor principii încă din copilărie. Unii vorbesc chiar despre o prevenţie cuaternară, recomandată mai întâi de Jamoulle şi Ronald, definită ca fiind legată de identificarea pacientului cu risc de supra-medicalizare, pentru a-l proteja de o invazitate medicală şi pentru a-i sugera intervenţii acceptabile din punct de vedere etic.

Pentru «a ataca» adecvat factorii de risc cardiovascular, aceştia trebuie identificaţi şi abordaţi sistematic: pentru fumat, de exemplu, nu trebuie acceptată, sub nicio formă, expunerea activă sau pasivă la tutun. Legea anti-fumat a fost un mare câştig pentru sănătatea naţională şi trebuie ferită constant de orice tentative de «îndulcire». Dieta trebuie să evite grăsimile saturate şi să pună accent pe cerealele integrale, legume, fructe şi produse din peşte. O conversie dificilă a bucătăriei autohtone, care îşi păstrează farmecul şi tentaţia, către dieta de tip mediteranean, tot mai frecvent preferată, trecând, desigur, prin faza mioritică a fast-food-ului de care ne-am dezbărat destul de greu. Activitatea fizică, sportul pentru amatori presupune alocarea pentru această componentă a vieţii sănătoase a cel puţin 150 de minute pe săptămână (cel puţin 30 de minute de activitate fizică aerobă moderată timp de 5 zile/săptămână). Au apărut însă semi-maratoniştii de duminică ceea ce a adus riscuri suplimentare pentru sănătatea acestor atleţi improvizaţi. Ca întotdeauna, dacă vrei să faci mai mult trebuie să te şi antrenezi mai bine. Şi mai perseverent. Menţinerea unei greutăţi corporale optime (index de masă corporală, IMC de 20-25 kg/m2 şi a unei circumferinţe a taliei de sub 94 cm la bărbaţi şi de sub 80 cm la femei) presupune o îmbinare armonioasă între o dietă adecvată şi o activitate fizică susţinută. Acesta nu e timp pierdut: aşa se câştigă/recâştigă sănătatea.”

Use your heart to connect, sloganul Zilei Mondiale a Inimii de anul acesta relevă importanța telemedicinei în diagnosticarea, monitorizarea şi recuperarea pacienţilor în urma afecţiunilor cardiovasculare.
”Telemedicina e importantă, tot mai importantă. Actuala pandemie a demonstrat asta. Cei care activau/trăiau în zone izolate ştiau şi ei deja că aşa e. Să poţi ajuta de la distanţă este posibil şi s-a dovedit a fi şi eficient. Apar însă probleme asociate cu acurateţea culegerii/transmiterii datelor clinice, lipsa de contact uman direct care asigură aspectul empatic al intervenţiei medicale, acea atingere încurajatoare şi, nu în ultimul rând, asigurarea confidenţialităţii datelor (dar câtă confidenţialitate mai există acum, când fiecare chelner/portar are acces la CNP-ul clientului care se află înscris pe certificatul verde?!). Telemedicina oferă o sursă potenţială de suport al activităţii medicale fără să o poată înlocui și cu rol principal, cred eu, în monitorizare şi mai puţin în zona de prim-diagnostic. Reţelele de telemedicină merită să fie create, dar cu o bună reglementare privind nivelul de competenţă, de responsabilitate şi, desigur, de rambursare. Comunicarea şi raportarea către medicul curant al pacientului a tuturor investigaţiilor şi intervenţiilor medicale efectuate prin telemedicină sunt esenţiale pentru a asigura fluenţa şi omogenitatea îngrijirii sănătăţii acestuia pe care toţi o dorim a fi cât mai de calitate. Telerecuperarea medicală, mai ales în ceea ce priveşte afecţiunile cardiovasculare, ţine cont la rândul ei de posibilitatea de a asigura complianţă şi siguranţă… la distanţă.”

”Din anul 2000, în calendarul zilelor internaţionale, 29 septembrie este Ziua dedicată inimii, organ unic, mereu în mişcare, cântat de poeţi şi îngrijit prioritar, cunoscându-se bine faptul că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în lume. Mesajul meu ar fi acesta: Luaţi-vă sănătatea în serios! Luaţi-vă inima în serios! Noi putem să vă îngrijim sănătatea deteriorată, dar facem doar reparaţii, nu vă putem returna integral sănătatea pierdută. Responsabilizarea fiecăruia poate încetini o evoluţie nefastă a unor boli redutabile. Andrei Pleşu pomenea în conferinţa sa «Despre inimă» un citat din Milarepa, un mistic tibetan, care pare că i-a stârnit interesul şi lui Constantin Brâncuşi: «Mă închin în mănăstirea din munte care e corpul meu, în templul pieptului meu, în vârful triunghiului inimii mele». Luaţi-vă inima în serios!”, astfel reverberează mesajul de conștientizare al cardiologului Antoniu Petriș, ocazionat de World Heart Day, sărbătorită miercuri, 29 septembrie.