Consumul a cel puțin două porții zilnice de lactate este asociat cu riscuri mai mici de diabet și de hipertensiune arterială, precum și de factori care cresc riscul de boli cardiovasculare (sindrom metabolic), conform unui studiu internațional publicat online în BMJ Open Diabetes Research & Care.

Asocierile observate au fost cele mai puternice pentru produsele lactate cu grăsimi complete. Cercetările publicate anterior au sugerat că un aport mai mare de lactate este asociat cu un risc mai mic de diabet, hipertensiune arterială și sindrom metabolic. Însă aceste studii au avut tendința să se concentreze pe America de Nord și Europa, excluzând alte regiuni ale lumii.

Pentru a vedea dacă aceste asociații ar putea fi găsite și într-o gamă mai largă de țări, cercetătorii au atras  persoane care au participat la Studiul prospectiv al epidemiologiei rurale urbane (PURE). Participanții aveau vârste cuprinse între 35 și 70 de ani și proveneau din 21 de țări: Argentina; Bangladesh; Brazilia; Canada; Chile; China; Columbia; India; Iran; Malaezia; Palestina; Pakistan; Filipine, Polonia; Africa de Sud; Arabia Saudită; Suedia; Tanzania; Curcan; Emiratele Arabe Unite; și Zimbabwe.

Aportul alimentar obișnuit în ultimele 12 luni a fost evaluat prin intermediul chestionarelor privind frecvența alimentelor. Produsele lactate includ lapte, iaurt, băuturi cu iaurt, brânză și mâncăruri preparate cu produse lactate și au fost clasificate în grăsimi complete sau scăzute (1-2%). Untul și smântâna au fost evaluate separat, deoarece acestea nu sunt consumate în mod obișnuit în unele dintre țările studiate. Au fost, de asemenea, colectate informații despre istoricul medical personal, utilizarea medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, educația, fumatul și măsurători ale greutății, înălțimii, circumferinței taliei, tensiunii arteriale și a glicemiei.

Datele referitoare la toate cele cinci componente ale sindromului metabolic au fost disponibile pentru aproape 113.000 de persoane: tensiunea arterială peste 130/85 mm Hg; circumferința taliei peste 80 cm; niveluri scăzute de colesterol (benefic) de densitate ridicată (mai puțin de 1-1,3 mmol / l); grăsimile din sânge (trigliceride) mai mari de 1,7 mmol / dl; și glicemia de 5,5 mmol / l sau mai mare. Consumul mediu zilnic de produse lactate a fost de 179 g, grăsimea totală reprezentând aproximativ dublul cantității de grăsimi scăzute: 124,5+ față de 65 g.

Unele persoane aveau sindrom metabolic – definit ca având cel puțin 3 din cele 5 componente. Lactatele totale și lactatele cu grăsimi complete, dar nu cele cu conținut scăzut de grăsimi, au fost asociate cu o prevalență mai mică a majorității componentelor sindromului metabolic, dimensiunea asocierii fiind cea mai mare în acele țări cu aporturi lactate în mod normal scăzute. Cel puțin 2 porții pe zi de lactate  au fost asociate cu un risc mai mic cu 24% al sindromului metabolic, crescând până la 28% doar pentru produsele lactate cu grăsimi complete, comparativ cu nici un aport zilnic de lactate. Starea de sănătatea a aproape 190.000 de participanți a fost urmărită în medie de nouă ani, timp în care 13.640 de persoane au dezvoltat hipertensiune arterială și 5351 au dezvoltat diabet.

Cel puțin 2 porții pe zi din lactatele totale au fost asociate cu un risc mai mic cu 11-12% din ambele condiții, ridicându-se la un risc mai mic cu 13-14% pentru 3 porții zilnice. Asocierile erau mai puternice pentru grăsimea completă decât pentru lactatele cu conținut scăzut de grăsimi.

Acesta este un studiu observațional și, ca atare, nu poate stabili cauza fenomenului. Chestionarele de frecvență alimentară sunt, de asemenea, supuse unor permanente re-evaluări. Modificările sindromului metabolic nu au fost măsurate de-a lungul timpului, toate acestea putând influența rezultatele.

Cu toate acestea, cercetătorii concluzionează: „Dacă descoperirile noastre sunt confirmate în studii suficient de mari și pe termen lung, creșterea consumului de lactate poate reprezenta o abordare posibilă și cu costuri reduse pentru reducerea sindromului metabolic, hipertensiunii arteriale, diabetului și în cele din urmă a evenimentelor bolii cardiovasculare, la nivel mondial”.

 

Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/05/200518184910.htm