În data de 26 februarie, Psih. Oana Cueșdeanu a susținut Cursul online CRED în Medicină, cu tema „Tehnici de gestionare a stresului profesional și a emoțiilor dezadaptative în practica medicală”, dedicat cadrelor medicale.

Epuizarea profesională în rândul cadrelor medicale este o problemă cunoscută și abordată în cadrul studiilor, cu impact atât asupra sănătății fizice, cât și psihice: „Avem un impact mare asupra sănătății mentale și fizice, prin «ceața mentală», stările de oboseală clinică, dificultățile de concentrare care ne amplifică anxietatea. Avem o suprasolicitare digitală și informațională, ceea ce nu face altceva decât să pună presiune asupra noastră; zi de zi trebuie să ne adaptăm, fapt care de multe ori ne creează nesiguranță și ne duce înspre hiperanaliză.”

Principalele surse ale stresului la locul de muncă sunt legate de comunicarea ineficientă, a menționat Oana Cueșdeanu, precizând că „80% dintre noi nu știm să comunicăm eficient. Vindecăm cu știință, alinăm cu suflet, dar dacă nu știm să comunicăm, atunci și relaționarea cu pacientul va fi îngreunată.

În continuare, Oana Cueșdeanu a îndemnat  la prețuirea timpului și concentrarea pe soluții: „Atunci când avem pacientul lângă noi, să folosim timpul cu foarte mare flexibilitate și să ne conectăm în primul rând pe contactul vizual. Să ne uităm în ochii pacientului nostru, ne va ajuta să temperăm anxietatea în proporție de 50%. Atunci când reușim să avem o capacitate de a flexibiliza discuțiile și să stăm foarte concentrați pe timpul alocat pacientului, ne vom simți și noi mult mai bine.” 

Stresul 

Pe termen scurt, stresul prezintă valențe pozitive: mă ajută să fac față provocărilor și să îmi îmbunătățeșc performanța, însă acesta crește preponderent din cauza modalității în care interpretez lucrurile, a explicat psihoterapeutul, continuând: „Problema este în momentul în care stresul se prelungește și nu știu să pun frână acestui stres, nu știu să-mi iau momente de răgaz. Atunci mă voi duce înspre oboseală, epuizare, anxietate și furie, în mod special înspre zona de burnout. Se transformă într-un distres care nu va face altceva decât să-mi tempereze zona de performanță, mă voi simți din ce în ce mai puțin adaptat cerințelor pe care le am de parcurs. Distresul implică emoțiile pe care le resimt. Emoțiile pot să fie adaptative atunci când știu să mă reglez și să pun STOP, pentru a limita stresul cronic și pot să devină dezadaptative, fiind disproporționate față de situația pe care o trăiesc. Emoțiile dezadaptive implică un tipar de gândire constant negativ.”

Cele mai comune tipare de gândire negative  

În continuare, Oana Cueșdeanu a prezentat cele mai comune tipare de gândire negativă, astfel:

  1. Catastrofizarea – „Dacă fac o greșeală, pacientul va suferi grav și va fi numai vina mea.”
  1. Gândirea alb-negru – „Dacă nu pot ajuta toți pacienții, înseamnă că sunt un specialist slab.”
  1. Filtrul negativ – „Mi-a reușit intervenția, dar tot mă gândesc la pacientul pe care nu l-am putut salva.”
  1. Personalizarea – „Pacientul este nemulțumit. Sigur am făcut ceva greșit.”
  1. Generalizarea excesivă – „Întotdeauna mă simt epuizat, nu voi putea niciodată să mă relaxez.”
  1. Mind Reading (Citirea gândurilor altora)  – „Sigur colegii mei cred că nu sunt capabil/ă  de acest proiect, chiar dacă nu mi-au spus-o niciodată.”
  1. Gândirea emoțională – „Mă simt inutil/ă, deci sunt cu adevărat inutil/ă.”
  1. «Trebuie» și «NU trebuie» – „Trebuie să fiu perfect în tot ce fac. Nu trebuie să fac greșeli niciodată!”
  1. Reacția la critică – atunci când cineva îmi oferă o sugestie de îmbunătățire, o interpretez ca pe o respingere totală a abilităților mele.
  1. Aruncarea vinovăției  – „Dacă nu ai fi întârziat la serviciu, nu aș fi făcut acea greșeală.”

Instrumente necesare pentru gestionarea eficientă a emoțiilor dezadaptative

În continuare, psihologul a prezentat instrumentele care pot ajuta în autoreglarea emoțiilor dezadaptive și în gestionarea stresului profesional, subliniind unul dintre triggerii emoționali care contribuie la amplificarea stărilor negative, criticul interior: „Atenție la vocea critică care nu face altceva decât să distorsioneze mesajele, cuvintele și tot ce doresc să transmit în relația cu ceilalți. În momentul în care știu să spun ce pot și ce nu pot controla, stresul se reduce considerabil și, bineînțeles, că mă pot adapta cerințelor celorlalți.” 

Instrumentele menționate în cadrul webinarului din 26 februarie sunt prezentate în următoarea imagine:

„Este important să acceptăm că sunt specialiști care pot, pur și simplu, să ne ajute să schimbăm perspectiva. Cu tehnici, cu strategii mentale, cu suport emoțional, simplu fapt că ventilezi emoțional distresul coboară foarte mult. Nu este greu, trebuie doar să ne acceptăm slăbiciunile și vulnerabilitatea”, a concluzionat Oana Cueșdeanu.

***

Psih. Oana CUESDEANU, specialist și supervizor în psihologie clinică, are 18 ani de experiență în domeniu. Este psihoterapeut și trainer în psihoterapie pozitivă, cu acreditare internațională WAPP. S-a implicat activ în proiecte naționale și internaționale dedicate educației despre sănătate și wellbeing, promovând abordări inovatoare pentru creșterea calității vieții.

Webinarul „Tehnici de gestionare a stresului profesional și a emoțiilor dezadaptative în practica medicală”, al 11-lea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul și la inițiativa Grupului Medical NORD, a fost dedicat profesioniștilor din domeniul medical.

Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.

Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro  .