În cadrul celui mai recent webinar CRED în Medicină, cu titlul „ De cealaltă parte a stetoscopului: și eu am fost pacient”, Psih. Oana Cueșdeanu a prezentat mecanismele de coping utilizate de către cadrele medicale atunci când devin pacienți, fâcând referire la sentimentul de vulnerabilitate și la etapele prin care trec atunci când sunt diagnosticați cu o afecțiune.
„În momentul diagnosticării, cadrele medicale simt sentimente de inadecvare, rușine și vinovăție; consideră că ar fi trebuit să fie mai atenți la simptomele proprii, dar și la regimul de viață”, a explicat Oana Cueșdeanu.
Din punctul de vedere al vulnerabilității, medicii percep boala ca pe un eșec personal, a declarat psihologul, precizând: „În România se pune foarte mare accent pe stigmatizarea vulnerabilității – atunci când este bolnav, doctorul consideră că este o amenințare la competența și la autoritatea lui și își pune întrebarea «Cum să mă mai creadă pacienții când eu am avut exact bolile pe care le tratez? »”.
În momentul în care cadrele medicale se îmbolnăvesc apare și fenomenul de izolare emoțională: „Este un fenomen foarte des întâlnit. Le este teamă (medicilor) și nu își doresc să fie judecați de colegi, de pacienți și, în mod special, de cei apropiați. Preferă să nu spună că au o durere și amână acest moment.”
Mecanisme de coping
În continuare, Oana Cueșdeanu a prezentat mecanismele de coping utilizate în momentul în care o persoană devine pacient:
- Intelectualizarea include cercetarea propriei condiții, căutarea altor opinii medicale și crearea unui plan de gestionare a bolii.
Avantaje:
- control și încredere;
- reducerea incertitudinii;
- motivație crescută pentru tratament.
Psihologul a prezentat și dezavantajele acestui mecanism: „Medicul va dori să se autodiagnosticheze, își va accentua stresul și suprasolicitarea emoțională, riscând să meargă spre zona de supradiagnosticare.”
Unul dintre aspectele care îi ajută pe medici să facă fața tensiunii emoționale de a fi pacient este reziliența: „Medicii dezvoltă o reziliență prin această identitate profesională, au abilitate de a-și autoregla emoțiile. Ei trebuie să rămână calmi atunci când sunt sub presiune și să ia decizii raționale”.
- Refugiul în muncă prezintă dezavantajul de deconectare față de propriu corp.
Conform Oanei Cueșdeanu, atunci când medicii devin pacienți, tind să muncească peste program, fiindu-le mai ușor să asculte simptomele pacientului, decât pe cele proprii.
„Rolul de pacient este destul de greu de integrat în toate rolurile vieții, deoarece societatea pune o anumită presiune. Medicul trebuie să fie un model moral și etic, un vindecător, un educator al sănătății, să comunice foarte corect, să fie un lider în echipa lui, un cercetător, un părinte și, bineînțeles, să fie și partener de viață. Între toate aceste roluri, rolul de pacient nu este foarte accesibil creierului, motiv pentru care schemele cognitive legate de acest rol sunt «puse la răcoare».”
Mecanisme de apărare
În cadrul webinarului CRED în Medicină, Oana Cueșdeanu a abordat și mecanismele de apărare, care se declanșează automat și inconștient, fiind direcționate spre reducerea presiunii psihice cauzate de situațiile stresante din viața unei persoane. Printre mecanismele prezentate se afă:
- Negarea – simptomele sunt negate, nu le este acordată atenție. În timp, negarea duce la creșterea tensiunii emoționale și la întârzierea primirii unui tratament adecvat.
- Compartimentarea – separarea diferetelor aspecte ale vieții: „De exemplu, atunci când doctorii sunt capabili să separe viața privată de viața de profesionist.”
- Supresia – suprimarea gândurilor și sentimentelor negative legate de anumite cazuri dificile. „Este un mecanism periculos, chiar dacă ajută în menținerea concentrării la locul de muncă, afectează viața personală.”
- Izolare afectivă – separarea informațiilor emoționale de cele raționale.
Aspectul intrapsihic
În continuare, psihologul a prezentat relația dintre Ego-Superego, fâcând referire la mecanismele de apărare:
„Atunci când ești medic și te simți bine, acționezi foarte mult din Ego, pui accent pe acțiuni reale, pe ideea de a face un act medical în relație cu pacienții. De asemenea, funcționezi foarte bine și după Superego, care înseamnă norme și reguli. Dar ca doctor de cele mai multe ori partea aceasta de instanță instinctuală (ce vreau să fac) este cumva ținută sub presiune. Medicii nu se uită foarte des la ce își doresc să facă, ci mai degrabă sunt tutelari nevoilor pacienților.”
Mecanismele de apărare sprijină medicii să nu lase impulsurile iraționale, agresivitatea și fricile să iasă la suprafață atunci când lucrează cu pacienții, explică psihologul, precizând: „Atunci când medicii se îmbolnăvesc, aceste mecanisme de apărare încep să devină mult mai vulnerabile: în momentul în care află că au un diagnostic, ies la suprafață fricile și toată agresivitatea.”
„Teama de a nu fi credibili este una dintre abilitățile pe care le dezvoltă medicii, se gândesc că ceilalți îi vor judeca din cauză că au fost bolnavi și că, pur și simplu, n-au reușit să fie atenți la zona de prevenție. Această teamă pune foarte mare accent pe zona emoțională a doctorilor și poate duce la anxietate”, a mai completat Oana Cueșdeanu.
În momentul în care medicii devin pacienți, trec prin următoarele etape: șoc și negare, furie, negociere, tristețe, depresie și acceptare.
Este important pentru un medic să își accepte vulnerabilitatea
Acceptarea rolului de pacient este extrem de importantă pentru medici: „Boala nu face altceva decât să aducă corpul în prim-plan, iar fiecare medic trebuie să învețe cum să se asculte mai bine și cum să se pună în prim-plan înainte să intre în cabinet.”
În încheiere, Oana Cueșdeanu, a subliniat importanța auto-compasiunii în rândul cadrelor medicale: „Este important pentru un medic să își accepte vulnerabilitatea și vulnerabilitatea bolii, să înțeleagă că au tot dreptul să fie anxioși, să aibă emoții. Este important să își conștientizeze suferința, să înțeleagă că nu sunt singuri și să nu le fie teamă să conecteze cu oamenii din jurul lor. Au tot dreptul să ceară grijă și înțelegere din partea celorlalți.”
***
Webinarul „De cealaltă parte a stetoscopului: și eu am fost pacient”, a fost al 12-lea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul și la inițiativa Grupului Medical NORD.
Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.
Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro .
