Încă de la vârsta de 6 ani, copiii supraponderali riscă să fie îndreptați spre un viitor diabet sau spre viitoare afecțiuni ale inimii, sugerează un nou studiu. Studiul pe aproape 1.000 de copii danezi a arătat că copiii supraponderali aveau adesea creșteri ale zahărului din sânge și ale insulinei până la vârsta școlară. Ei aveau, de asemenea, trigliceridele mai mari decât semenii lor, dar niveluri mai scăzute ale colesterolului HDL (“bun”) din sânge.

Cercetătorii au spus că descoperirile subliniază importanța unei diete sănătoase și a activității fizice în anii preșcolari, înainte ca efectele excesului de greutate să înceapă să apară. Însă nimeni nu arată cu degetul către părinți. Experții au spus că obezitatea infantilă este complexă și adesea împletită cu factori sociali pe care familiile nu îi controlează, cum ar fi lipsa alimentelor sănătoase la prețuri accesibile sau a locurilor sigure pentru copiii lor să fie activi fizic.

“Părinții își doresc ce e mai bun pentru copiii lor. Ei vor să aibă alimente hrănitoare. Dar să dorești tot ce e mai bun și să poți oferi asta sunt două lucruri diferite”, a spus Amy Yaroch, director executiv al Gretchen Swanson Center for Nutrition, un institut de cercetare din Omaha, Neb. În general, a mai spus aceasta, americanii trăiesc într-o societate care face ca alimentația sănătoasă și exercițiile fizice să fie provocatoare – unde, printre altele, suntem înconjurați de marketing pentru alimente semipreparate (mâncare procesată, tipuri de alimente care economisesc timp în achiziționarea, prepararea și curățarea alimentelor), concepute pentru a fi gustoase și ispititoare.

De fapt, magazinele de fast-food sunt mult mai abundente decât magazinele alimentare, a spus Amanda Staiano, un cercetător în obezitate pediatrică, iar pentru familiile cu venituri mici, bătălia poate fi deosebit de grea. Vestea bună este că există programe naționale despre care s-a demonstrat că îmbunătățesc calitatea dietei în rândul preșcolarilor și copiilor de vârstă școlară, cum ar fi Programul Special de Nutriție Suplimentară pentru Femei, Sugari și Copii (WIC), care oferă asistență nutrițională persoanelor cu venituri mici, mamelor cu copii mici și Programul Național de Prânz Școlar. „Cred că micul dejun și programele de prânz de la școală s-au îmbunătățit foarte mult”. De fapt, a mai adăugat Staiano, de multe ori în lunile de vară, când copiii nu sunt la școală, apare creșterea excesivă în greutate.

În comparație cu acei ani de vârstă școlară, copilăria timpurie a primit în mod tradițional mai puțină atenție atunci când vine vorba de prevenirea și gestionarea obezității, au întărit atât Staiano, cât și Yaroch. Yaroch a îndreptat atenția spre un program finanțat de guvern numit National Early Care and Education Learning Collaborative, care a fost implementat într-un număr de state din SUA pentru a promova alimentația sănătoasă și exercițiile fizice și pentru a reduce „timpul pe ecran” în instituțiile de îngrijire a copiilor. „De la 0 la 5 ani este vârsta când se stabilesc preferințele și comportamentele gustative, iar cu cât poți interveni mai devreme, cu atât mai bine”, a spus Yaroch.

În noul studiu, cercetătorii de la Spitalul Universitar Copenhaga Holbaek, din Danemarca, au urmărit 335 de copii preșcolari și 657 de copii de vârstă școlară, cu vârsta cuprinsă între 6 și 8 ani. În ambele grupe de vârstă, aproximativ 14% erau supraponderali, ceea ce înseamnă că aveau un indice de masă corporală peste a 90-a percentilă pentru vârsta și sexul lor. (În Statele Unite, percentila 85 este considerată suprapondere).

În medie, copiii de vârstă școlară care aveau greutate în plus aveau niveluri mai mari de zahăr în sânge și de insulină decât colegii lor – un indicator că ar putea fi pe o traiectorie spre diabetul de tip 2. Au avut, de asemenea, trigliceride mai mari și niveluri mai scăzute de colesterol HDL protector pentru inimă. Un an mai târziu, procentul copiilor de vârstă școlară care erau supraponderali a crescut la 17%.

O avertizare este că, chiar și în rândul școlarilor supraponderali, zahărul din sânge, insulina și alți markeri erau încă în limitele normale, însă este îngrijorător să vezi diferențele la o vârstă atât de fragedă.

Unul dintre obiectivele mari este acela de a avea nu numai programe formale care vizează nutriția și sănătatea copiilor, ci și instrumente practice pe care familiile le pot folosi acasă. Uneori, sfaturile simple de la furnizorii de servicii medicale pot parcurge cale lungă, de exemplu, cu privire la citirea semnalelor de foame ale bebelușului, mai degrabă decât cu privire la a ținti mereu ca bebelușul „să termine biberonul” sau oferirea porțiilor de dimensiuni adecvate copiilor mici. „Cred că furnizorii de servicii medicale au un rol important aici, dar școlile, comunitățile și magazinul alimentar din colț își pot face și ele partea.”, a spus Staiano.

Studiul a fost publicat online la începutul lunii în revista Obesity Research & Clinical Practice. Concluziile au fost prezentate la reuniunea Congresului European privind Obezitatea de la Maastricht, Olanda.

 

Sursa: medicalxpress.com