La 100 de ani după descoperirea insulinei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut ca acest tratament, fabricat în principal de trei laboratoare farmaceutice, să fie comercializat la preţuri accesibile în contextul unei prevalenţe accentuate a diabetului la nivel mondial.
Cu ocazia acestei aniversări centenare, OMS a lansat un Pact Mondial împotriva Diabetului, care are obiectivul de a reduce riscurile de dezvoltare a bolii şi de a permite tuturor persoanelor diagnosticate să aibă acces la tratament şi la îngrijiri medicale care să fie accesibile.
„Necesitatea de a lua măsuri urgente împotriva diabetului este mai clară ca niciodată”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.
„Numărul persoanelor diabetice a crescut de patru ori pe parcursul ultimilor 40 de ani”, a subliniat el, adăugând că diabetul este „singura dintre marile boli netransmisibile pentru care riscul de mortalitate prematură creşte în loc să scadă”.
Directorul OMS consideră că este cu atât mai important să fie atacată această criză a diabetului în plină pandemie de coronavirus, deoarece un procent foarte mare dintre pacienţii spitalizaţi cu forme grave de COVID-19 suferă de diabet.
Numărul deceselor asociate diabetului a crescut cu 70% în raport cu anul 2000 şi a ajuns la circa 1,5 milioane de decese pe an. Peste 420 de milioane de persoane suferă de diabet, iar cele mai multe dintre ele trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. Greutatea în exces şi obezitatea constituie factori aflaţi la originea unei creşteri puternice a acestui flagel în ultimii ani.
Diabetul este o boală cronică ce apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină, un hormon care reglează concentraţia zahărului din sânge, sau atunci când organismul nu utilizează corect insulina pe care o sintetizează.
Diabetul de tip 1 se caracterizează printr-o producţie insuficientă de insulină, care trebuie deci suplimentată prin doze administrate în fiecare zi. Diabetul de tip 2, mai frecvent întâlnit, rezultă dintr-o utilizare deficitară a insulinei de către organism şi este adeseori consecinţa unui exces ponderal şi a lipsei de activitate fizică.
În pofida descoperirii insulinei în urmă cu 100 de ani, mulţi dintre diabetici continuă să lupte în prezent pentru a avea acces la acest medicament din cauza preţului său, în ciuda unei oferte abundente. Trei producători domină aproape în exclusivitate piaţa mondială (Eli Lilly, Novo Nordisk şi Sanofi) şi fixează preţuri care, potrivit OMS, se dovedesc a fi prohibitive pentru mulţi indivizi şi multe ţări.
În 2019, OMS a lansat un program ce vizează intrarea în procedură de pre-autorizare a produselor fabricate de alte companii farmaceutice.
OMS a precizat că poartă discuţii cu producătorii de insulină în privinţa mijloacelor necesare pentru a răspunde unei cereri tot mai mari „la preţuri accesibile pentru ţările lumii”.
„Este un eşec pentru societatea şi comunitatea internaţională dacă persoanele care au nevoie de insulină întâmpină dificultăţi financiare pentru a achiziţiona acest medicament”, a subliniat Tedros Adhanom Ghebreyesus. AGERPRES
