În cadrul Congresului CEDA 2023 (Central European Diabetes International Congress) defășurat în premieră în România, prof. dr. Bogdan Timar a oferit o perspectivă intrigantă asupra viitorului tratamentului în diabetul zaharat. În discuția sa cu echipa Rodiabet, Profesorul Timar a evidențiat că în momentul de față, în ceea ce privește diabetul zaharat tip 1, sunt în dezvoltare multiple direcții de intervenție: unele ce vizează îmbunătățirea terapiilor actuale, altele reprezentând abordări inovatoare cum ar fi insulinele “inteligente” ori dispozitive autonome de infuzie, așa numitul pancreas artificial.
Profesorul Timar a declarat: “Gândindu-ne la terapiile care reprezintă un pas înainte față de ceea ce avem acum în tratamentul diabetului zaharat, în general, remarcăm medicamente care acționează pe căi similare cu cele existente, dar care generează un răspuns terapeutic îmbunătățit sau efecte adverse mai reduse“. Alte direcții, inovatoare de data aceasta, se concentrează pe o diferențiere a intervențiilor și o modulare a efectelor acestora. ”Medicamente noi, sunt dezvoltate prin metode inovatoare ce permit modularea efectelor – o singură intervenție putând genera multiple răspunsuri” a continuat explicațiile medicul diabetolog Bogdan Timar.
Profesorul Bogdan Timar a subliniat că există acum medicamente ce intervin în direcții noi, ce anterior nu puteau fi abordate, precum intervenții care pot amâna substanțial momentul debutului diabetului zaharat tip 1, la persoane cu un risc crescut de a apariție a diabetului zaharat tip 1.-ligatures: normal; font-variant-numeric: normal; font-variant-east-asian: normal; font-feature-settings: >
Insulina inteligentă & Pancreasul artificial
O altă inovație menționată de profesorul Timar este conceptul de insulină inteligentă, o metodă inovativă de tratament, aflată acum în curs de dezvoltare, și pentru care se aproximează un orizont de timp de aproximativ 10 ani până va putea fi utilizată la pacienții cu diabet zaharat tip 1. Această insulină, după injectare este inactivă în organism, fiind transformată în forma sa activă, într-o manieră controlată, doar pe măsură ce glicemia pacientului crește. Astfel, acest mecanism permite administrarea unei doze crescute de insulină, în forma sa inactivă, maniera dependentă de glucoză în care aceasta devine activă menținând glicemia pacientului la valori constante, apropiate de normal și reducând substanțial riscul de hipoglicemie. Practic, din punct de vedere teoretic, oferă o eficacitate și o simplitate maximă în ceea ce privește controlul glicemiilor, într-o manieră oarecum similară cu acțiunea pancreasului unei persoane fără diabet zaharat tip 1.
Prof. dr. Bogdan Timar a discutat și despre dezvoltarea pancreasului artificial, care concurează cu conceptul de insulină inteligentă. A menționat că una dintre cele mai importante provocări în dezvoltarea acestuia este reprezentată de bucla cibernetică biologică a sistemului acțiune-reacțiune a insulinei pe de o parte respectiv a carbohidraților din alimentație, pe de cealaltă parte.
Din momentul în care o persoană consumă carbohidrați, până când aceștia pot fi detectați de senzor de monitorizare glicemică continuă, trece o durata lungă de timp, care poate ajunge, în unele circumstanțe, chiar la 1-2 ore. Abia din acel moment, un sistem de tip pancreas artificial ar putea să intervină, generând un răspuns prin infuzie de insulină. Din nou, și de data aceasta, din momentul în care insulina este infuzată și până când aceasta va genera un efect măsurabil, va trece o durata lungă de timp, generând astfel astfel la o buclă detecție-acțiune-efect măsurabil-corecție a acțiunii ce poate ajunge până la 6h, timp în care pacientul ar avea glicemii sub-optimale” a explicat dr. Bogdan Timar.
Pentru a îmbunătăți algoritmii ce pun în funcțiune pancreasul artificial, se caută noi metode de estimare a fluctuațiilor dependente de timp ale glicemiei, prin analiza pantelor evolutive valorilor glicemice. Practic nu se mai evaluează strict valoarea glicemiei, ci și evaluam fluctuația ei în cuante reduse de timp. Această abordare ar putea oferi o predicție mai precisă a evoluției valorilor glicemice în orizonturi scurte de timp și ar putea contribui la dezvoltarea pancreasului artificial.
Aceasta a fost perspectiva profesorului doctor Bogdan Timar asupra viitorului tratamentului diabetului zaharat prezentată la Congresul CEDA 2023. Evenimentul a reprezentat o oportunitate unică de a explora noile direcții și inovații în domeniu și de a deschide calea către un viitor mai promițător pentru persoanele cu diabet zaharat.
Prezentă la Congresul CEDA 2023, echipa Rodiabet a discutat cu medicii prezenți despre sesiunile științifice susținute de aceștia și despre cele mai noi tehnologii și studii prezentate. Rodiabet este platforma comunității de diabet din România, dezvoltată de Oameni și Companii din anul 2018. Pentru a rămâne la curent cu întâlnirile și activitățile comunității vă puteți abona, în mod gratuit, la newsletterul săptămânal Rodiabet, urmând linkul de aici: https://www.rodiabet.ro/newsletter/.
