„Principala frustrare a medicilor și a întregului personal medical este că nu au suficient timp. Vor să schimbe comportamentul pacientului sau să-l vindece și nu pot accepta situațiile în care nu pot schimba nimic în ceea ce privește starea de sănătate a pacientului.” – aceasta este una dintre declarațiile oferite de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Medic primar Pneumologie, Coordonatorul Centrului Integrat de Pneumologie al Spitalului NORD Pipera și Directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie, în cadrul celui de-ai 9-lea webinar CRED în Medicină, cu titlul: Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm.
Prof. Dr. Ulmeanu a vorbit despre stresul profesional și efectele acestuia asupra sănătății, în general și, în particular, despre stresul profesional în rândul cadrelor medicale.
„Omul zilelor noastre este într-o continuă «fugă» după succes. Își dorește îndeplinirea cât mai multor obiective, într-o perioadă cât mai scurtă.”
Consecinţele stresului profesional pot fi:
- secătuirea rezervelor energetice;
- creşterea nemulţumirii şi pesimismului;
- scăderea rezistenţei la boli;
- insomnii, depresie, anxietate;
- bulimie, anorexie;
- boli cronice – neoplazii, renale, digestive, diabet;
- deces.
„Depresia reprezintă un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare și pentru mortalitatea post infarct miocardic acut. De asemenea, inhibarea exprimării furiei se află în strânsă legătură cu creșterea riscului de boală coronariană. Indivizii cinici şi ostili, cu stres profesional cronic, au un risc dublu pentru deces prin moarte subită”, a completat Prof. Univ. Dr. Ulmeanu.
„Dacă este să ne întreptăm atenția către personalul medical, vom observa că există anumite repere ale studiilor desfășurate pe o perioadă mare de timp. Conform studiilor, cadrele medicale sunt foarte conştiincioase, obsedate de muncă și perfecţioniste. De asemenea, au o nevoie excesivă de a-şi controla spaţiul de acţiune. A nu avea suficient timp este principala frustrare. În rândul medicilor, cel mai înalt nivel de stres se întâlnește la tinerii absolvenți, la rezidenți, dar și la medicii vârstnici. În cazul medicilor rezidenți presiunea este mare, mai ales că se suprapune și cu viața personală, fiind perioada când se clădesc familiile. Astfel, stresul devine copleșitor pentru medicii aflați în perioada de rezidențiat”, a explicat Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu.
Despre sindromul de burnout
Prof. Dr. Ulmeanu a abordat și sindromul de burnout, menționând: „Dacă nu sunt satisfăcute nevoile de afirmare, prima reacţie este de a munci mai mult. Însă, atunci cerinţele vor continua să crească, va apărea în final aşa numitul fenomen de burnout.”
„Sindromul de burnout este o situaţie cronică în care individul se simte blocat într-o stare de epuizare emoţională şi mentală.”
„Individul poate funcţiona cvasi normal până în momentul în care apare «ruptura». Astfel, apare sindromul stresului cronic la locul de muncă, o stare de epuizare fizică, emoţională şi mentală, cauzată de implicarea pe termen lung în situaţii solicitante la locul de muncă. Este un proces ce se dezvoltă lent, fără simptome specifice și care duce la epuizare emoţională şi retragere socială. Persoana se poate distanţa de ceilalţi și nu mai aşteaptă recompense de la locul de muncă, nu-şi mai evaluează pozitiv competenţa, muncește enorm fără satisfacţii”.
În continuarea intervenției, Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu a explicat că „sindromul supraangajării precede sindromul de burnout”și a atras atenția că „dependența de muncă nu este același lucru cu «lucrează din greu»”.
„Dependența de muncă este un comportament distructiv și va persista în ciuda feedback-ului de la cei dragi și a semnelor de pericol, precum deteriorarea relațiilor.Persoanele dependente de muncă nu pot încredința sarcini colaboratorilor și au probleme organizatorice cauzate de munca excesivă. Vor simți nevoia de a fi ocupați tot timpul și tind să îndeplinească adesea sarcini care nu sunt absolut necesare. De asemenea, tot în contextul stresului cronic, pot apărea insomniile, acestea fiind un răspuns firesc al perpetuării epuizării mentale și fizice. Persoanele dependente de muncă sunt adesea în imposibilitatea de a vedea ca au o problemă și vor tinde să nege acest lucru”, a completat Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu.
Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu a mai subliniat că, satisfacţia profesională este un factor de protecţie fundamental: „Trebuie să stabilim priorităţile și să analizăm fiecare angajament în parte. Personalului medical i se cere din ce în ce mai mult, iar presiunea exercitată este din ce în ce mai mare. Au nevoie de sentimentul de împlinire, de aprecierea superiorilor şi a colegilor și, nu în ultimul rând, recompensa materială corespunzătoare. Adesea oamenii sunt implicaţi în realizările, visurile, scopurile altora şi uita de cele proprii.”
În încheiere, Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu, a încurajat evitarea epuizării profesionale și a sindromului de burnout, prin „reevaluarea angajamentelor, stabilirea priorităţilor şi includerea în vocabular a cuvântului NU”, ca „soluții pe care trebuie să le avem în minte, dar și în suflet.”
___
Webinarul Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm a fost al nouălea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul NORD-Grupul Medical Provita.
Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.
Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro .
