Comunicarea unei vești rele și felul în care percepe pacientul acest diagnostic din punctul de vedere al sufletului, al minții, al felului în care este integrat vizavi de acest diagnostic, contribuie la reacția ulterioară. În acest fel, sunt foarte multe etape în care și noi, ca medici, trebuie să ne adaptăm pentru a-l ajuta și, în același timp, pentru a-l încuraja să facă ceea ce este menit. Aceasta este declarația oferită de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Medic primar Pneumologie, Medicul Coordonator al Centrului de diagnostic și screening  prin bronhoscopie NORD și Directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie, în cadrul celui de-al optulea webinar al Programului „CRED în Medicină”, cu tema Comunicarea veștilor rele în medicină: abordări empatice și protocoale eficiente, desfășurat în 18 septembrie.

Legătura dintre personalitate și boală 

„Din ce în ce mai mult se vorbește despre un tip de personalitate și aici, (atenție foarte mare la noțiunea de stres), care, uneori, predispune la îmbolnăvirea de cancer și totodată influențează și schimbă personalitatea celui aflat în această situație”. Între personalitate și boală există o legătură reală, stresul, din ce în ce mai prezent și mai copleșitor în viața noastră, acesta contribuie de foarte multe ori la instalarea cancerului. Dacă individul are această personalitate predispozantă pentru boală, când apare stresul aceasta dublează predispoziția de cancer”, a menționat Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu.

În continuare, Prof. Dr. Ulmeanu a vorbit despre etapele psihologice prin care trece pacientul atunci când primește diagonsticul de cancer, prezentând primul răspuns psihologic:

  • Șocul, în general durează sub o săptămână, iar pacientului va trece prin stări de neîncredere, de negare și de disperare.
  • Urmează disforia, o stare de tristețe și frică, însoțită de iritabilitate extremă și chiar de agresivitate. Disforia durează câteva săptămâni însemnând anxietate, insomnie, furie și, evident, din cauza acestui context medical dramatic, întreruperea activităților curente.
  • Apoi, adaptarea, care durează 2-3 săptămâni, fiind o perioadă dinamică care variază foarte mult în funcție de evoluția a tot ceea ce înseamnă diagnostic și eficiența terapiei în cancer. Include evaluarea implicațiilor, stabilire de noi scopuri, refacerea speranței și, mai ales, reflectarea pe termen scurt asupra primei etape a tratamentului.

Prof. Dr. Ulmeanu a subliniat atenția pe care trebuie să o acorde medicului stării de negare: „Există mai multe faze, de la negare și frică la această tentativă de a negocia cu boala și poate cu divinitatea și cu medicii, faza de depresie și în sfârșit faza de acceptare. Dacă este să ne gândim la negare, în contextul unui astfel de șoc, aceasta este un mecanism de apărare obișnuit.”

„Trebuie să fim foarte atenți la negare și la etapa în care se află acest pacient care a aflat că are cancer. Evident că intervenția noastră trebuie făcută cu tact în momentul în care această fază ar putea să facă rău pacientului vizavi de acceptarea tratamentului sau de planificarea a tot ceea ce are de făcut.”

 „Furia este un răspuns emoțional la perceperea unei amenințări copleșitoare.” 

„Furia este direcționată către noi, către personalul medical, dar trebuie să înțelegem că acești pacienți resimt o formă de răspuns la pierderile cu care este asociat diagnosticul de cancer. Uneori, cauzele furiei sunt legate de întârzierea diagnosticului”, a explicat medicul.

„Pe de altă parte, furia este o reacție de adaptare la acest diagnostic de cancer și la prognosticul acestuia și, nu în ultimul rând, la felul în care comunicăm cu pacientul. Limbajul nostru, răbdarea și dorința de a explica, chiar de mai multe ori, pot contribui la ceea ce se întâmplă cu pacientul, astfel încât să-și înțeleagă boala și să accepte diagnosticul.”

”Anxietatea capătă valențe acute atunci când trebuie să aștepți formularea diagnosticului.”

Prof. Dr. Ulmeanu a completat prezentarea prin abordarea anxietății: „Dacă e să vorbim de anxietate, simptomele sunt multiple, de la tensiune persistentă la incapacitatea de a te mai relaxa, de la insomnie legată de acest lucru la iritabilitate și concentrație scăzută. Anxietatea capătă valențe acute, importante în momentul în care aștepți formularea diagnosticului, aștepți aceste proceduri și teste multiple de confirmare a cancerului și, nu în ultimul rând, tot ceea ce înseamnă evaluările înainte de tratamentele majore, dar mai ales recidivele bolii.”

Un alt aspect menționat de Prof. Dr. Ulmeanu a fost stresul financiar, care se află în strânsă legătură cu riscul și argumentarea simptomelor psihologice de anxietate, depresie și stres.

„Teama, propriu zisă, este diferită de anxietate pentru că această teamă are un obiect precis care o declanșează și o întreține. Dependența de familie, de medici, de personalul de îngrijire, teama de durere și teama de desfigurare – schimbări ale aspectului fizic care afectează imaginea de sine. Aceste temeri comune ale pacienților duc de foarte multe ori la distrugerea relațiilor personale”, a mai explicat medicul specialist pneumolog.

Atacul de panică este un alt episod cu care se pot confrunta pacienții oncologici. Acesta se caracterizează printr-o perioadă de teamă intensă și de disconfort care apar brusc, abrupt, iar în aproximativ 10 minute pot ajunge la intensitate maximă.

De asemenea, pacienții se pot simți stigmatizați din cauza cunoașterii caracterului prevenibil al unor tipuri de cancer (dacă nu fumai, nu făceai cancer) atrage după sine fenomene de blamare a celor suferinzi.

„Depresia este o stare de prăbușire interioară, de încremenire datorată sentimentului de proprie inutilitate. ”

„În acest moment, se spune că între 5 și 15% dintre pacienții cu cancer au depresie, dar consider că este subdiagnosticată această depresie, pentru că foarte mulți o reprimă, așa cum fac și cei fără cancer și care au depresie, deoarece nu recunosc această stare și li se pare o parte normală a vieții de zi cu zi.”

Prof. Dr. Ulmeanu a menționat câteva aspecte ale depresiei: „Dacă există o scădere a  interesului pentru aproape orice activitate, pierderea sau creșterea semnificativă în greutate, insomnia sau hipersomnia, sentimentul de inutilitate sau de vină sau chiar gânduri suicidare, care sunt prezente aproape toată ziua sau în fiecare zi pentru o perioadă de minim 2 săptămâni, cu certitudine este vorba despre depresie. Cea mai gravă coordonată care poate fi implicată în aflarea diagnosticului de cancer este suicidul; acest lucru apare datorită perceperii unor obstacole ca fiind de nedepășit, de dorința de a încheia o stare emoțională dureroasă, torturantă și interminabilă.”  

În încheierea intervenției, Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu a subliniat faptul că, speranța și adaptarea pot influența pozitiv cursul bolii, menționând importanța sprijinului emoțional și comunicării: „Problemele sunt adesea prezente și în rândul familiei pacientului, iar aspectul psihologic nu mai trebuie ignorat. Comunicarea empatică între noi și pacienți este esențială și trebuie să înțelegem că pacientul are acest drept de a avea un grad de control asupra propriei afecțiuni. Un anumit nivel de negare la pacienții cu cancer poate avea un rol protectiv atât pe plan emoțional, cât și social.”

___

Webinarul Comunicarea veștilor rele în medicină: abordări empatice și protocoale eficiente a fost al optulea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul NORD-Grupul Medical Provita.

Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.

Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro   .