Miercuri, 14 aprilie, a avut loc a șasea întâlnire online, de educație medicală, a proiectului Școala Inimii.
Dr. Ștefan Busnatu a avut de această dată ca invitat pe Dr. Valentin Chioncel, medic primar cardiolog în cadrul Clinicii de Cardiologie a Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar-Arseni” și doctor în științe medicale, Șef Lucrări U.M.F. ”Carol Davila” din București.
Invitatul a vorbit pacienților despre aritmiile cardiace și riscul de moarte subită, pe parcursul transmisiei live pe Facebook, pacienții adresând întrebări cardiologului despre simptomele și afecțiunile lor.
”Aritmiile în sine sunt reprezentate de situațiile în care ritmul inimii nu este cel normal, este vorba de un ritm mai neregulat, foarte rapid, foarte lent sau cu pauze; atunci probabil vorbim de un tip de aritmie, aritmie care de obicei se manifestă, clasic, prin palpitații,” definește Dr. Valentin Chioncel, într-un limbaj laic, aritmiile.
Palpitațiile sunt acele semne prin care oamenii își pot da seama cu ușurință că inima nu bate cum trebuie. Alte indicii care semnalează că ceva nu este în regulă cu inima sunt: senzația de nod în gât, senzația de gol în piept, astenia, o stare de disconfort general, putându-se ajunge până la pierderea conștienței sau la stop cardiac, în cazul formelor cele mai severe de aritmie.
Pentru ca oamenii să depisteze mai ușor ce reprezintă palpitațiile, medicul oferă, din descrierile făcute de pacienții săi de-a lungul timpului, expresii ce traduc, în general, o tulburare de ritm sau o aritmie: ”zbateri la inimă”, ”fâlfâieli în piept”, ”fibrilații” (fără a avea legătură în mod obligatoriu cu diagnosticul de fibrilație), ”inimă la trap sau galop”.
Aritmiile sunt de multe tipuri, se manifestă de la forme ușoare la forme foarte severe ce pot provoca decesul pacientului.
- Extrasistole;
- Tahicardii ventriculare, supraventriculare;
- Fibrilații atriale, Flutter atrial
- Fibrilație ventriculară (stop cardiac);
”Fibrilația atrială este printre puținele forme de aritmie care se poate croniciza, fiind întâlnită frecvent la persoanele cu vârste peste 65 de ani. Celelalte forme mai ușoare pot apărea în pusee cu durata între câteva secunde și câteva zeci de minute,” a precizat medicul.
Ritmul normal sau regulat, cu 60-90 bătăi pe minut, se numește sinusal, iar cel anormal, (respectiv neregulat, foarte rapid sau foarte lent) exprimă o aritmie, iar persoanele care pot avea tulburări de ritm cardiac sunt de multe ori cele care au patologii cardiace, mai ales cardiopatie ischemică, boli valvulare – patologii la nivelul valvei mitrale, în special.
Alte persoane expuse tulburărilor de ritm pot avea afecțiuni endocrine, anemii, infecții, dezechilibre electrolitice (electroliții sau mineralele sunt acele substanțe care creează o soluție conducătoare de electricitate când sunt dizolvate în apă: calciu, magneziu, potasiu etc.) Afecțiunile menționate pot fi însoțite de aritmii atriale sau ventriculare.
Însă medicul atrage atenția asupra faptului că și oamenii sănătoși pot experimenta aritmiile: în condiții de stress, abuz de cafea, ceai negru, alcool, tutun, substanțe interzise.
”Tahicardiile ventriculare și fibrilația ventriculară sunt cele mai grave forme de aritmii, ele se pot însoți chiar și de stop cardiac,” avertizează acesta.
Atunci când palpațiile și celelalte semne persistă, medicul recomandă un consult clinic, un ECG, o monitorizare Holter ECG/24 ore, ecografie cardiacă, un set de analize sânge sugestive (de exemplu în cazul unei suspiciuni de cardiopatie ischemică severă, tulburări minerale, anemie, afecțiune tiroidiană etc.); uneori e nevoie însă și de alte investigații mai complexe, cum ar fi: coronarografia, RMN cardiac, studiile electrofiziologice.
În ce privește tratamentul, medicul stabilește cât de serioasă este problema în urma investigațiilor, apoi tratează cauza problemei, dincolo de care, uneori, sunt necesare și medicamente antiaritmice specifice; foarte importante sunt și modificarea stilului de viață (dietă, evitarea fumatului sau abuzul de alcool) și activitate fizică cu medicamente,: ”Prevenția unei boli cardiace, un stil de viață sănătos nu sunt formule de tip clișeu, ci formule foarte importante care ne asigură, nu o garanție, ci o șansă cât mai mare să fim, dacă nu feriți de boli cardiace, cel puțin feriți de forme severe ale unor afecțiuni cardiace: evitarea abuzurilor, mișcare, un profil de glicemie cât mai apropiat de cel normal înseamnă foarte mult.”
Cardiologul stăruie asupra faptului că, în cazul afecțiunilor cardiace severe, tratamentele medicamentoase care pot fi foarte bune, eficiente, trebuie administrate de către pacienți doar în urma unor demersuri întreprinse la medicul specialist, deci „mânuite cu pricepere, în dozele recomandate”, sub nicio formă nu ”din auzite”.
Făcând referire la medicamentele naturiste, un îndemn pe care cardiologul îl face pacienților este de a nu acționa în baza a ceea ce aceștia citesc pe internet, neținând cont de sursa materialului și, prin urmare, a tratamentului aplicat, mai ales că, în cazul aritmiilor, medicamentele naturiste nu sunt de ajutor.
”Moartea subită cardiacă este o moarte naturală de cauze cardiace, neașteptată, rapidă, ce survine în mai puțin de o oră de la debutul simptomelor. Peste trei sferturi din cazuri apar pe fondul unei boli coronariene severe, adică secundar unui infarct miocardic acut sau o formă de angină instabilă cu risc înalt”, menționează medicul în prezentarea sa.
Ca modalitate de prevenție a riscului de moarte subită, pe lângă măsurile auxiliare de tratament: modificare stil de viață și medicamente, cardiologul menționează și medicamente specifice sau dispositive speciale – defibrilatoarele implantabile: ”Poate cea mai eficientă cale de micșorare a riscului de moarte subită este o modalitate invazivă, intervențională de montare a unui cardiodefibrilator care are rolul de a descărca șocuri electrice atunci când apar aritmii foarte severe care produc stopul cardiac.”
De asemenea, amintește publicului Școala Inimii despre cele două protocoale de resuscitare cardiorespiratorie: BLS – Basic Life Support – măsuri primare fără dispozitive/instrumente medicale pentru resuscitarea unui stop cardiorespirator survenit, în general, în spațiul public sau acasă și ALS – Advanced Life Support – măsuri specifice utilizate pentru resuscitarea unui stop cardiorespirator folosind aparatură/instrumente medicale dedicate – defibrilatoarele de exemplu.
Cardiologul îndeamnă pacienții cu afecțiuni cardiace și populația, în general, să asimileze cunoștinte de prim-ajutor, făcând un curs de specialitate cu măsuri de resuscitare dacă este posibil. Acesta a amintit despre educația medicală din țările civilizate, în care populația este educată în ce privește prevenția, prin inițiative de educație medicală, să acorde măsuri de prim ajutor: ”Resuscitarea cardiorespiratorie este o strategie decisivă în managementul stopului cardiac.”
Referitor la managementul stopului cardiac, acesta aduce în atenție un detaliu foarte important (de competența autorităților din sistemul medical românesc, dar și a administrației locale) care este încă deficitar: defibrilatoarele externe automate montate în spații publice.
Acestea, folosite de populația laică sunt sigure și eficiente, însă România duce lipsă de legislație specifică, nu popularizează dispozitivul și stimularea folosirii sale și nici instrucția populației (< 50 de aparate în toată tara, în condițiile în care cardiologii din Copenhaga, Danemareca spun că 600 defibrilatoare publice sunt insuficiente la 600 mii locuitori).
”Sper că prezentările și încercările noastre de a populariza partea asta de medicină frecvent întâlnită și care naște printre cei aflați în afara sistemului medical tot felul de întrebări înainte de a ajunge la doctor; încercarea de a crea niște punți și de a întinde niște mâini de ajutor către dumneavoastră, ca posibili pacienți, este binevenită și foarte utilă, așa că vă invităm să ne fiți în continuare aproape pentru a ne adresa întrebări”, îndeamnă publicul Școala Inimii, în încheierea sesiunii, Dr. Valentin Chionc