Bolile non-comunicabile, printre care cele determinate de o nutriție defectuoasă – obezitatea/supragreutatea și, în special, diabetul zaharat, precum și bolile cardiovasculare au, de departe, cel mai important cost pentru individ, familie și societate, pe lângă suferință și dizabilitate, potrivit senatorului Adrian Wiener, membru al Comisiei de Sănătate. Acesta a participat la cea de-a șasea întâlnire a Comunității Asociațiilor de Pacienți, organizată pe 19 septembrie, la Hotel Pullman, din Capitală, de Oameni și Companii.

Potrivit senatorului Wiener, există o legătură directă între consumul de băuturi îndulcite și incidența supragreutății/obezității și a riscului de a dezvolta diabet zaharat, boli cardiovasculare și boli neoplazice, iar incidența diabetului zaharat în România este cea mai mare din Uniunea Europeană, devenind chiar o problemă de securiate națională.

De asemenea, analizele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că factorul nutrițional impactează cel mai puternic starea de sănătate în Europa. Alimentația defectivă este mai frecventă la persoanele defavorizate, cu venituri mici, iar efectele acesteia asupra stării de sănătate tind să contribuie semnificativ la substanțierea disparităților în România.

În acest context, Adrian Wiener a vorbit despre propunerea sa de accizare a zaharurilor libere (monozaharidele, dizaharidele sau oligozaharidele), astfel: nu se percepe acciză pentru băuturile îndulcite cu un conținut mai mic de 5g/100 ml zahar liber; acciză în cuantum de 33 lei/hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zahar liber între 5 și 8 g/100 ml; acciză în cuantum de 100 lei/hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zahar liber peste 8 g/100 ml. Potrivit lui Wiener, impactul bugetar pozitiv estimat este de peste 300 de milioane.

Potrivit datelor prezentate de senatorul USR, proporția persoanelor adulte (pe segmentul de vârstă 20-79 ani), afectate de diabet, este de 11,6% (aproximativ 1.700.000 de persoane), țara noastră fiind astfel pe primul loc în Europa la incidența diabetului zaharat .

În ceea ce privește obezitatea, cifrele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel mundial, 2,8 milioane de oameni decedează anual ca și o consecință directă a supraponderalității sau obezității.

Alarmante sunt și cifrele referitoare la consumul de băuturi acidulate. România are cel mai mare consum de băuturi carbogazoase din regiune, cu un total de 1.349 milioane litri și 71l per capita. Comparativ Bulgaria se află la un nivel de 52l per capita, Polonia la 47, Ungaria la 46 iar Cehia la 45 litri per capita, mult peste media regiunii de 52 litri per capita.

Adrian Wiener a vorbit și despre proiectul său de lege care introduce obligativitatea etichetării produselor alimentare procesate care conţin acizi graşi trans-nesaturaţi (AGTN), precum şi reducerea acestor aditivi la maximum două grame la suta de grame de uleiuri sau grăsimi, motivând că acest lucru ar duce la reducerea mortalităţii cu 2.000 – 2.500 de persoane pe an.

În jur de o sută de pacienți și reprezentanți ai autorităților au participat la întâlnirea Comunității Asociațiilor de Pacienți, parte a programului de Management Modern dedicat asociațiilor de pacienți din întreaga țară. Programul este dezvoltat de Oameni si Companii, cu sprijinul Farmexpert, începând din anul 2015. De-a lungul celor trei ani, s-au alăturat acestui program și alte companii precum Novo Nordisk, Pfizer, Antibiotice sau Unifarm.

Comunitatea Asociațiilor de Pacienți (CASPA) înrolează în prezent 235 de asociații de pacienți din toată țara, asociații care sunt active și prezente la toate activitățile din cadrul Comunității.