Testele au fost efectuate pe șoareci, iar medicamentul s-a dovedit nu numai că ajustează rapid nivelurile de insulină, ci și restabilește funcțiile metabolice și inversează inflamația.
Diabetul zaharat de tip 1 apare atunci când sistemul imunitar începe să distrugă celulele beta din pancreas. Aceste celule beta produc în mod normal insulina de care are nevoie organismul pentru a metaboliza glucidele (zaharurile) din alimentele consumate. În lipsa acestor celule, respectiv a productiei de insulină, se instalează diabetul zaharat de tip 1.
Echipa de cercetare spune că administrarea unui tratament pe bază de insulină orală ar fi o rutină mult mai simplă și mai puțin invazivă pentru pacienți dar, din păcate, insulina este distrusă în stomac înainte de a ajunge în sânge.
Mulți oameni de știință experimentează diverse metode pentru a ajuta insulina să supraviețuiască călătoriei, inclusiv învelișuri de protecție, capsule cu microace care injectează direct insulina prin mucoasa stomacului și chiar nanoparticule care intră în fluxul sanguin, apoi eliberează insulină doar atunci când nivelul de glucoză este ridicat.
Pentru noul studiu, oamenii de știință de la Yale au dezvoltat un nou medicament cu nanoparticule care nu numai că poate transporta insulina către pancreas în siguranță, dar și învelișul în sine are beneficii terapeutice.
Acest medicament este format din acid ursodeoxicolic, un acid biliar produs în mod natural în organism, pe care cercetătorii l-au polimerizat. Acest lucru îl ajută să se lege mai bine de receptorii din pancreas, îmbunătățind funcțiile metabolice și, cel mai important, chiar reducând celulele imune ai puțin bune care distrug celulele beta.
Testele cu nanaoparticule s-au făcut pe șoareci cu diabet de tip 1 și s-a constatat că acestea au lucrat pentru a îmbunătăți nivelul de insulină, în timp ce nanoparticulele de acid biliar au redus inflamația și au restabilit funcția metabolică.
Echipa a descoperit, de asemenea, că insulina eliberată prin capsulele lor orale a funcționat de aproximativ șapte ori mai rapid decât cea furnizată prin injecția subcutanată standard. Important este că rezultate similare au fost observate și în testele pe porci.
Rezultatele sunt destul de promițătoare, dar este nevoie de mai multe investigații pentru a se vedea dacă tratamentul va funcționa și la oameni.
Studiul a fost publicat în revista Nature Biomedical Engineering.
Material preluat și tradus de pe Newatlas.com.
