Într-un articol publicat în Jurnalul European de Rapoarte de Chimie Medicinală, autorii oferă o imagine de ansamblu aprofundată a potențialului antidiabetic și a modului de acțiune al xantonelor, compuși polifenolici naturali găsiți în diferite plante.

Xantonele sunt compuși polifenolici naturali cu diverse activități biologice, inclusiv proprietăți antioxidante, antiinflamatorii și anticancerigene. Garcinia mangostana, cunoscută în mod obișnuit ca mangostan, este cea mai bogată sursă de xantone. Două cele mai importante xantone găsite în mangostan sunt α-mangostin și γ-mangostin.

 

Xantonele în managementul diabetului

Mai multe studii au identificat efecte antidiabetice puternice ale unor xantone, inclusiv acidul gambogic, α-mangostinul, γ-mangostinul, mangiferina, hipericina, swerchirina și acidul chebulagic. S-a descoperit că acești compuși cresc sensibilitatea la insulină, modulează metabolismul glucozei și previn stresul oxidativ și inflamația prin diferite căi.

Țintele moleculare majore ale xantonelor în gestionarea diabetului includ protein kinaza activată de AMP (AMPK), receptorii activați de proliferarea peroxizomilor (PPAR), α-amilaza și α-glucozidaza.

Inflamația cronică și stresul oxidativ sunt semne distinctive semnificative ale diabetului. Eficacitatea antidiabetică a xantonelor poate fi atribuită proprietăților lor puternice antioxidante și antiinflamatorii.

Integrarea xantonelor ca adjuvanti ai medicamentelor existente pentru diabet reprezintă o cale convingătoare pentru îmbunătățirea gestionării diabetului și a tulburărilor metabolice asociate.

Dovezile indică faptul că xantonele pot menține homeostazia glucozei prin îmbunătățirea sensibilității la insulină și facilitarea absorbției celulare a glucozei. Activitatea de sensibilizare la insulină a xantonelor poate fi atribuită capacității lor de a îmbunătăți funcțiile celulelor beta pancreatice.

Dislipidemia, caracterizată prin niveluri neregulate de lipide din sânge, apare frecvent alături de diabet. Xantonele au demonstrat eficacitate în menținerea profilului normal al lipidelor din sânge prin reglarea metabolismului lipidic, prevenind eficient complicațiile cardiovasculare.

Mai mult, xantonele pot fi utile în ameliorarea neuropatiei diabetului zaharat și a complicațiilor renale legate de diabet datorită activităților lor neuroprotectoare și de protecție a rinichilor. Aceste observații evidențiază faptul că, combinarea xantonelor cu terapiile tradiționale pentru diabet, cum ar fi insulina sau medicamentele antidiabetice orale, poate duce la un control glicemic mai bun și la un management îmbunătățit al complicațiilor secundare legate de diabet.

 

Modul de acțiune antidiabetic al xantonelor

Xantonele exercită efecte antidiabetice prin proprietăți antioxidante și antiinflamatorii robuste. Derivații de xantonă care au demonstrat activități antiinflamatorii puternice includ magniferin, β-mangostin, inophinin, cudratricus xantona A, dulxisxantona F, elidifolin, swerchirin, 2,8-dihidroxi-1,6-dimetoxixantonă, cowaxantona B și γ-mangostin.

Dovezile indică faptul că xantonele inhibă eliberarea de citokine proinflamatorii [factor de necroză tumorală-alfa (TNF-alfa) și interleukine] și enzima COX-2, care este responsabilă pentru mediarea inflamației. Mai mult, xantonele pot inhiba căile de semnalizare care induc inflamația, inclusiv calea factorului nuclear kappa B (NF-κB).

În ceea ce privește proprietățile antioxidante, dovezile indică faptul că xantonele pot suprima stresul oxidativ prin donarea de electroni și neutralizarea speciilor reactive de oxigen (ROS). Prin contracararea stresului oxidativ, xantonele pot păstra funcțiile celulelor beta, pot îmbunătăți secreția de insulină și pot inhiba producția de produse finale de glicație avansată (AGE).

Atât xantonele naturale, cât și cele sintetice, au demonstrat eficacitate în îmbunătățirea viabilității și funcționalității celulelor beta.

Printre xantonele care apar în mod natural, mangiferina a demonstrat eficacitate în creșterea masei celulelor beta prin inhibarea apoptozei. S-a descoperit că alfa-mangostinul și cudratricusxantona A protejează celulele beta de apoptoza indusă de citokine. Dintre xantonele sintetice, hidroxixantona, derivații de xantonă-triazol și derivații de xantonă amină au demonstrat activități de protecție a celulelor beta.

Conservarea mediată de xantonă a viabilității și funcționalității celulelor beta este asociată cu secreția îmbunătățită de insulină. Xantonele pot influența, de asemenea, căile proteinei kinazei C (PKC), reglând activitățile canalelor ionice pe membrana celulelor beta și eliberarea ulterioară de insulină.

 

Xantonele în managementul complicațiilor diabetului

Nefropatia diabetică

Nefropatia diabetică este o complicație renală gravă care poate duce la insuficiență renală în stadiu terminal. S-a descoperit că mangiferina ameliorează nefropatia diabetică la șobolani prin suprimarea AGE și stresul oxidativ prin inducerea activității glioxalazei1 (Glo-1).

Alfa-mangostinul protejează împotriva nefropatiei diabetice prin atenuarea apoptozei celulelor renale indusă de stresul reticulului endoplasmatic (ER) la șobolanii diabetici.

Extractul apos fenolic de mangostan a demonstrat, de asemenea, o eficacitate semnificativă în atenuarea intoleranței la glucoză, a tulburărilor metabolice, a leziunilor renale legate de stresul oxidativ și a apoptozei celulare la șoarecii diabetici.

 

Retinopatia diabetică

Retinopatia diabetică este o complicație oculară gravă și o cauză principală a orbirii la pacienții diabetici. S-a descoperit că suplimentarea cu alfa-mangostină reduce stresul oxidativ retinian, inflamația și factorii legați de glicație și îmbunătățește fluxul sanguin și funcția de barieră la șobolanii diabetici, sugerând potența sa în ameliorarea retinopatiei diabetice.

S-a descoperit că mangostinul previne neovascularizarea retinei prin reducerea germinării angiogene și a creșterilor induse de factorul de creștere a endoteliului vascular (VEGF) în permeabilitatea celulelor endoteliale retiniene bovine, proliferarea, migrarea și formarea tubului. S-a descoperit că mangiferina previne retinopatia prin modificarea căii de semnalizare PI3K/AKT/mTOR și, ulterior, prin reducerea angiogenezei celulelor endoteliale capilare retiniene la șobolani.

 

Neuropatia diabetică

Neuropatia diabetică se caracterizează prin pierderea senzorială și durerea la nivelul extremităților inferioare, care apare în cele din urmă la 50% dintre pacienții diabetici.

Xantonele izolate din scoarța rădăcinii G. mangostana Linn., inclusiv α-mangostin, β-mangostin și 3-izomangostin, au demonstrat o capacitate puternică de a inhiba aldoza reductaza, care poate avea un impact benefic asupra neuropatiei diabetice.

 

Sursa: News-medical.net