Managementul diabetului zaharat tip 2

Home 9 Ghid de management al diabetului zaharat 9 Managementul bolilor asociate

Managementul obezităţii.

Autor: Laura Mihalache

Managementul bolii cardiovasculare şi a factorilor de risc cardiovascular.

Managementul hipertensiunii arteriale la pacienţii cu diabet zaharat.

Autori: Romulus Timar, Simona Popescu

Managementul dislipidemiei la pacienţii cu diabet zaharat tip 2.

Autori: Emilia Rusu, Andrada Coşoreanu

Boala cardiovasculară aterosclerotică.

Autor: Cristina-Mihaela Lăcătuşu

Insuficienţă cardiacă.

Autor: Mariana Graur

Managementul obezităţii.

Autor: Laura Mihalache

Obezitatea reprezintă o mare problemă de sănătate publică şi o provocare pentru sistemele de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi la nivel naţional. Deşi obezitatea este o boală cronică recunoscută ca fiind un contributor major la epidemia de diabet, dar şi un factor de risc important pentru alte patologii cronice, prevalenţa ei a crescut progresiv de-a lungul timpului.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate în 2017 menţionau o prevalenţă a supraponderii în rândul populaţiei adulte (peste 18 ani, la ambele sexe) de 36% şi a obezităţii de 13% la nivel mondial (1), cu o creştere alarmantă a cazurilor de obezitate severă. Datele epidemiologice pentru Europa sunt la fel de alarmante, peste 50% dintre persoane fiind cu suprapondere şi obezitate, şi peste 20% fiind diagnosticate cu obezitate (2). În România, conform datelor raportate de studiul PREDATORR, prevalenţa obezităţii este de 31,90% în populaţia generală, însă cu o prevalenţă a obezităţii abdominale de 73,90% (3), prevalenţa diabetului zaharat (DZ) este de 11,6%, iar obezitatea şi obezitatea abdominală sunt printre factorii de risc mai frecvent asociaţi cu alterarea metabolismului glucidic (4).

Bibliografie

1. Cosentino F, Grant PJ, Aboyans V, et al. 2019 ESC Guidelines on diabetes, pre-diabetes, and cardiovascular diseases developed in collaboration with the EASD: The Task Force for diabetes, pre-diabetes, and cardiovascular diseases of the European Society of Cardiology (ESC) and the European Association for the Study of Diabetes (EASD) European Heart Journal 2020; 41 (2): 255-323.

2. American Diabetes Association. Standards of Medical Care in Diabetes – 2019. Diabetes Care 2019; 42 (Suppl. 1).

3. Davies MJ, D’Alessio DA, Fradkin J, et al. Management of hyperglycemia in type 2 diabetes, 2018. A consensus report by the American Diabetes Association (ADA) and the European Association for the Study of Diabetes (EASD). Diabetes Care 2018; 41 (12): 2669-2701.

Managementul bolii cardiovasculare şi a factorilor de risc cardiovascular.

Managementul hipertensiunii arteriale la pacienţii cu diabet zaharat

Autori: Romulus Timar, Simona Popescu

Hipertensiunea arterială (HTA) este definită prin creşterea cronică a tensiunii arteriale (TA) peste valoarea de 140/90 mmHg, fiind o afecţiune frecvent întâlnită atât în rândul pacienţilor cu diabet zaharat (DZ) tip 1, cât şi a celor cu DZ tip 2. Prezenţa HTA reprezintă un factor de risc major atât pentru bolile cardiovasculare, cât şi pentru complicaţiile microangiopate ale DZ (1).
Mai mult decât atât, numeroase studii arată că utilizarea medicaţiei antihipertensive reduce riscul de evenimente cardiovasculare, insuficienţă cardiacă şi de complicaţii microvasculare (2).

Bibliografie

1. American Diabetes Association. Standards of Medical Care in Diabetes – 2019. Diabetes Care 2019; 42 (Suppl. 1).

2. Davies MJ, D’Alessio DA, Fradkin J, et al. Management of hyperglycemia in type 2 diabetes, 2018. A consensus report by the American Diabetes Association (ADA) and the European Association for the Study of Diabetes (EASD). Diabetes Care 2018; 41 (12): 2669-2701.

Managementul dislipidemiei la pacienţii cu diabet zaharat tip 2.

Autori: Emilia Rusu, Andrada Coşoreanu

Dislipidemia include un grup heterogen de anomalii ale fracţiunilor lipoproteinelor plasmatic şi reprezintă unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare. Dislipidemia diabetică formează un grup complex de anomalii calitative, cantitative şi de cinetică ale fracţiunilor lipidice, caracterizată prin creşterea lipoproteinelor bogate în trigliceride à jeun şi postprandial, nivel scăzut al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL, high density lipoprotein), nivel normal sau crescut al lipoproteinelor cu densitate mică (LDL, low density lipoprotein), dar cu particule de LDL mici şi dense.

Bibliografie

1. Schwartz SS, Epstein S, Corkey BE, et al. The time is right for a new classification system
for diabetes: Rationale and implications of the β-cell-centric classification schema. Diabetes Care
2016; 39(2): 179-186.
2. UK Prospective Diabetes Study (UKPDS) Group. Intensive blood-glucose control with
sulphonylureas or insulin compared with conventional treatment and risk of complications in
patients with type 2 diabetes (UKPDS 33). Lancet 1998; 352(9131): 837-853.
3. Action to Control Cardiovascular Risk in Diabetes Study Group, Gerstein HC, Miller ME,
Byington RP et al. Effects of intensive glucose lowering in type 2 diabetes. N Engl J Med 2008;
358(24): 2545-2559.
4. ADVANCE Collaborative Group, Patel A, MacMahon S, Chalmers J et al. Intensive blood
glucose control and vascular outcomes in patients with type 2 diabetes. N Engl J Med 2008;
358(24): 2560-2572.
5. Duckworth W, Abraira C, Moritz T, et al.; VADT Investigators. Glucose control and
vascular complications in veterans with type 2 diabetes. N Engl J Med 2009; 360(2): 129-139.
6. Holman RR, Paul SK, Bethel MA, et al. 10-year follow-up of intensive glucose control in
type 2 diabetes. N Engl J Med 2008; 359(15): 1577-1589.
7. ACCORD Study Group. Nine-year effects of 3.7 years of intensive glycemic control on
cardiovascular outcomes. Diabetes Care 2016; 39(5): 701-708.
8. Zoungas S, Chalmers J, Neal B, et al.; ADVANCE-ON Collaborative Group. Follow-up of
blood-pressure lowering and glucose control in type 2 diabetes. N Engl J Med 2014; 371(15):
1392-1406.
9. https://www.fda.gov/regulatory-information/search-fda-guidance-documents/diabetesmellitus-evaluating-cardiovascular-risk-new-antidiabetic-therapies-treat-type-2-diabetes (accesat
în data de 29 octombrie 2019).

Boala cardiovasculară aterosclerotică.

Autor: Cristina-Mihaela Lăcătuşu

Asocierea dintre diabetul zaharat (DZ) şi un risc crescut de apariţie a bolii cardiovasculare
(BCV) aterosclerotice este cunoscută de o lungă perioadă de timp. Rezultatele numeroaselor
studii clinice de anvergură mai mică sau mai mare au fost confirmate relativ recent de o
metaanaliză amplă, care a inclus 102 studii clinice randomizate şi a concluzionat că prezenţa DZ
se asociază cu un risc dublu de boală coronariană (BC), accident vascular cerebral ischemic şi
deces de cauză cardiovasculară (CV) (1).

Bibliografie

Insuficienţă cardiacă.

Autor: Mariana Graur

Insuficienţa cardiacă (IC) devine tot mai mult problemă majoră de sănătate publică, cu o
prevalenţă de peste 26 de milioane la nivel mondial (1, 2), desemnată din 1997 ca o epidemie
emergentă (3, 4). IC este un “sindrom clinic complex care poate rezulta din orice tulburare
structurală sau funcţională cardiacă care afectează capacitatea ventriculului de a se umple sau a
expulza sânge”. Cu alte cuvinte este incapacitatea inimii de a furniza oxigen la o rată
proporţională cu cerinţele ţesuturilor, în ciuda presiunii normale de umplere (sau doar cu costul
unei presiuni de umplere ridicate) (5, 6, 7).