Metformin + Glibenclamidă

Definiţie | Criterii de includere | Doze şi mod de administrare | Monitorizarea tratamentului | Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare | Contraindicaţii | Reacţii adverse | Întreruperea tratamentului | Prescriptori

DEFINIŢIE

Este format din două medicamente antidiabetice care aparţin grupelor de medicamente denumite biguanide (clorhidrat de metformină) şi sulfoniluree (glibenclamidă).

CRITERII DE INCLUDERE

Tratamentul diabetului zaharat de tip 2 (insulino-independent), atunci când nu poate fi controlat numai prin dietă sau numai prin dietă şi tratament cu un singur medicament antidiabetic (fie medicamente care conţin derivaţi de sulfoniluree, fie medicamente care conţin biguanide).

Doze şi mod de administrare

a. Doze
Doza este prescrisă pentru fiecare pacient de către medic, în funcţie de rezultatele analizelor de sânge.

1. Doza inițială

– Glibomet
Doza inițială este de 400 mg/2,5 mg: 2 comprimate filmate/zi.

– Bidiab
Doza inițială este de 400 mg/2,5 mg: 2 capsule/zi.

– Glucovance
Doza este echivalentă cu dozele individuale de clorhidrat de metformină şi glibenclamidă primite înainte de începerea terapiei cu Glucovance. Pentru pacienti vârstnici, doza iniţială uzuală este de un comprimat filmat de Glucovance 500 mg/2,5 mg pe zi.

2. Ajustări

– Glibomet
Doza maximă este 400 mg/2,5 mg: 6 comprimate filmate/zi.

– Bidiab
Doza maximă este 400 mg/2,5 mg: 6 capsule/zi.

– Glucovance

* Glucovance 500 mg/2,5 mg: 6 comprimate filmate/zi

* Glucovance 500 mg/5 mg: 3 comprimate filmate/zi. În cazuri excepţionale, 4 comprimate filmate/zi.

b. Mod de administrare
Comprimatele sau capsulele vor fi luate în timpul mesei. Fiecare comprimat va fi înghiţit întreg cu un pahar de apă. Comprimatele se administrează după cum urmează:

1. o dată pe zi, dimineaţa (la micul dejun), dacă doza este de 1 comprimat filmat/capsulă pe zi

2. de două ori pe zi, dimineaţa (la micul dejun) şi seara (la masa de seară), doza este de 2 sau 4 comprimate filmate/capsule pe zi

3. de trei ori pe zi, dimineaţa (la micul dejun), la prânz (la masa de prânz) şi seara (la masa de seară) dacă doza este de 3, 5 sau 6 comprimate filmate pe zi (pentru Glucovance 500mg/2,5 mg) sau 3 comprimate filmate pe zi (pentru Glucovance 500mg/5 mg) sau 3-6 capsule pe zi.

Glucovance trebuie luat cu cel puțin 4 ore înainte de medicamentul pentru scăderea lipidelor (chelator al acizilor biliari).

Monitorizarea tratamentului

Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

a. Insuficienţă hepatică– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

b. Insuficienţă renală– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

c. Insuficienţă cardiacă– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

d. Insuficienţă respiratorie– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

e. Intoxicaţie acută cu alcool etilic– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

f. Subalimentare prelungită– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

g. Tulburări gastro-intestinale– afecţiune care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

h. Boli febrile– afecţiuni care ar putea favoriza apariţia acidozei lactice

i. Hipoglicemie
Hipoglicemiile pot apărea în timpul tratamentului. În general, aceste hipoglicemii se pot corecta prin administrarea de glucide (zahăr). Cu toate acestea, în unele cazuri, este necesară internarea pentru a restabili nivelul glicemiei.

j. Accident
S-ar putea să fie necesară administrarea temporară de insulină.

k. Intervenţie chirurgicală
S-ar putea să fie necesară administrarea temporară de insulină.

l. Administrare de substanţe de contrast iodate
Tratamentul trebuie oprit cu 48 ore înainte şi va fi reluat la 48 ore după examinare. Pentru Glucovance, trebuie consultat medicul.

m. Consum de băuturi alcoolice
Consumul de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Bidiab poate determina o stare generală de rău, dificultate la respiraţie, palpitaţii, durere de cap, greaţă şi vărsături.

n. Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (G6PD)
La pacienţii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază poate să apară o scădere a hemoglobinei şi a numărului de celule roşii din sânge (anemie hemolitică).

o. Fertilitate, sarcină și alăptare

1. Sarcină
În timpul sarcinii, tratamentul cu această combinație trebuie înlocuit cu terapia cu insulină.

2. Alăptare
Tratamentul cu această combinație nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

p. Interacțiuni cu alte medicamente

1. cresc efectul hipoglicemiant

– miconazol
Administrat sistemic sau ca gel oromucozal, intensifică efectul de scădere a glicemiei, cu posibilitatea apariţiei simptomelor de hipoglicemie care pot evolua până la instalarea comei. Este contraindicată administrarea concomitentă a acestui medicament.

– alcool etilic
Poate determina hipoglicemii severe. Au fost raportate efecte de tip disulfiram pentru clorpropamidă, glibenclamidă, glipizidă, tolbutamidă. De asemenea, poate determina inhibarea reacţiilor de compensare, care poate favoriza apariţia comei. Se recomandă evitarea consumului de alcool etilic sau administrarea concomitentă de medicamente care conţin alcool etilic.

– fenilbutazonă
Fenilbutazona şi derivaţii de fenilbutazonă (administrare sistemică): creşte efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor (prin deplasarea sulfonilureelor de pe situsurile de legare de proteinele plasmatice şi/sau scăderea eliminării lor). Se recomandă utilizarea unui alt antiinflamator, cu interacţiuni mai puţine sau prevenirea pacienţilor şi iniţierea automonitorizării glicemiei; dacă este cazul, pe parcursul tratamentului cu antiinflamator şi după terminarea acestuia, se ajustează doza de antidiabetic.

– blocante beta adrenergice
Maschează unele dintre simptomele hipoglicemiei cum sunt palpitaţiile şi tahicardia. Cele mai multe blocante beta-adrenergice neselective cresc incidenţa şi severitatea episoadelor de hipoglicemie. Pacienţii trebuie avertizaţi să îşi monitorizeze glicemia, mai ales la începutul tratamentului.

– fluconazol
Determină prelungirea timpului de înjumătăţire plasmatică al derivatului de sulfoniluree, cu eventuala apariţie a manifestărilor de hipoglicemie. Pacienţii trebuie avertizaţi să îşi monitorizeze glicemia. În timpul administrării de fluconazol şi după întreruperea tratamentului, se recomandă ajustarea dozelor de antidiabetic.

– inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
La pacienţii cu diabet zaharat cărora li se administrează derivaţi de sulfoniluree, utilizarea inhibitorilor de enzimă de conversie a angiotensinei poate determina creşterea efectului de scădere a glicemiei, prin favorizarea toleranţei la glucoză. Se recomandă automonitorizarea glicemiei.

– dicumarol şi derivaţii lui

– inhibitori de monoamonooxidază (IMAO)

– sulfonamide

– cloramfenicol

– ciclofosfamidă

– probenecid

– feniramidol

– salicilaţi

– sulfinpirazonă

– perhexilină

2. scad efectul hipoglicemiant

– adrenalină

– contraceptive orale

– barbiturice

– clorpromazină
Administrarea concomitentă de clorpromazină în doze mari (> 100 mg pe zi), determină creşterea glicemiei (prin scăderea eliberării de insulină). Dacă este posibil, pe parcursul tratamentului cu neuroleptic şi după terminarea acestuia, se ajustează doza de antidiabetic.

– corticosteroizi (glucocorticoizi)
Determină creşterea glicemiei, asociată uneori cu cetoză (glucocorticoizii scad toleranţa la hidraţii de carbon). Dacă este posibil, se instituie tratamentul cu insulină.

– tetracosactid
Tetracosactid (administrare sistemică şi locală): determină creşterea glicemiei, asociată uneori cu cetoză (glucocorticoizii scad toleranţa la hidraţii de carbon). Dacă este posibil, se instituie tratamentul cu insulină.

– antagonişti β2 adrenergici
determină creşterea glicemiei.

3. scad efectul antidiuretic

– desmopresină
Nu este recomandată administrarea concomitentă cu desmopresină: determină scăderea efectului antidiuretic.

4. cresc riscul de acidoză lactică

– diuretice
Poate să apară acidoză lactică, determinată de metformină, ca urmare a unei insuficienţe renale funcţionale, legate eventual de administrarea de diuretice şi, în mod special, a diureticelor de ansă.

– substanţe de contrast iodate
Administrarea intravasculară de substanţe de contrast iodate poate determina insuficienţă renală. Aceasta poate duce la acumularea de metformină şi la acidoză lactică. Administrarea de metformină trebuie întreruptă înainte de sau în timpul investigaţiei şi poate fi reluată după minim 48 de ore, numai după reevaluarea funcţiei renale, care trebuie să fie în parametrii normali.

5. influenţează acțiunea

– danazol
In cazul în care administrarea concomitentă nu poate fi evitată, în timpul tratamentului cu danazol şi după terminarea acestuia, se ajustează doza de antidiabetic.

– cimetidină
Medicamente cationice care se elimină prin secreţie tubulară renală (de exemplu cimetidină): administrarea concomitentă influenţează farmacocinetica clorhidratului de metformină; în consecinţă, se recomandă monitorizarea strictă a glicemiei, ajustarea dozei sau modificarea tratamentului antidiabetic.

q. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Se recomandă luarea de măsuri de precauţie pentru a preveni riscul de apariţie a episoadelor de hipoglicemie în timpul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.
Acest lucru este cu atât mai important în cazul în care manifestarea simptomelor de hipoglicemie este atenuată sau lipseşte sau în cazul în care apar episoade frecvente de hipoglicemie.
În aceste situaţii, se va avea în vedere oportunitatea recomandării de a nu conduce vehicule sau de a nu folosi utilaje.

Contraindicaţii

a. Hipersensibilitate la substanța activă

b. Hipersensibilitate la oricare dintre excipienţi

c. Diabet zaharat gestaţional

d. Diabet zaharat de tip 1

e. Comă diabetică sau precomă diabetică

f. Creatinina din sânge de peste 12 mg/l

g. Antecedente de acidoză lactică

h. Insuficienţă hepatică

i. Insuficienţă renală

j. Tratament cu medicamente diuretice

k. Tratament cu antihipertensive

l. Administrare de substanțe de contrast iodate; de exemplu, într-o urografie sau angiografie

m. Boli cardiovasculare severe (insuficienţă cardiacă, şoc toxic sau cardiogen, infarct miocardic recent, angină pectorală instabilă, tulburări de circulaţie arterială periferică)

n. Insuficienţă respiratorie

o. Insuficienţă corticosuprarenaliană

p. Intoxicaţie alcoolică acută

q. Alcoolism

r. Dietă cu conţinut caloric foarte mic, mai ales dacă în cursul dietei sunt perioade de subalimentare

s. Boli distrofice severe

t. Hemoragie acută severă

u. Gangrenă

v. Intervenţie chirurgicală− cu două zile înainte de sau după o intervenţie chirurgicală

w. Fertilitate, sarcină și alăptare

x. Infecţii severe

y. Porfirie

z. Deshidratare

a1. În timpul tratamentului cu miconazol

Reacţii adverse

a. Porfirie

b. Creşteri mici până la moderate ale uremiei

c. Creşteri mici până la moderate ale creatininemiei

d. Erupţii cutanate, uneori severe

e. Dureri de cap

f. Disgeuzie

g. Greaţă

h. Vărsături

i. Diaree

j. Dureri de stomac

k. Pierderea apetitului alimentar

l. Leucopenie

m. Trombocitopenie

n. Hipoglicemie

o. Dermatită alergică

p. Prurit

q. Urticarie

r. Agranulocitoză

s. Anemie hemolitică

t. Aplazie medulară

u. Pancitopenie

v. Acidoză lactică

w. Scăderea absorbţiei intestinale de vitamina B12 şi implicit scăderea concentraţiei acesteia în cazul utilizării de lungă durată a metforminei

x. Disulfiram
În cazul consumului concomitent de alcool etilic s-au raportat reacţii de tip disulfiram.

y. Angeită cutanată sau viscerală

z. Eritem polimorf

a1. Dermatită exfoliativă

b1. Fotosensibilitate

c1. Hiponatremie

d1. Modificări ale valorilor testelor hepatice
În general, acestea se remit la întreruperea terapiei cu metformină.

e1. Hepatită
În general, aceasta se remite la întreruperea terapiei cu metformină.

f1. Tulburări de vedere
La începutul tratamentului pot să apară tulburări de vedere determinate de hipoglicemie.

Întreruperea tratamentului

Prescriptori